Să-i ceri dedicații muzicale lui Cornel Chiriac, cunoscutul realizator al "Metronomului", era un veritabil act de curaj. Scrisorile, trimise prin poștă, erau interceptate de Securitate, iar expeditorii erau luați apoi în vizor, fiind urmăriți. De multe ori, se alegeau cu dosar penal și ani grei de pușcărie.
Este și cazul lui Emi și Carol, tineri bistrițeni, care la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70 au încercat, prin mai multe scrisori semnate cu nume fictive, V.I. Lenin și N. Hrusciov, să intre în legătură cu Cornel Chiriac, arată Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) pe pagina sa de Facebook.
Consecința: percheziţii domiciliare, cercetare penală şi condamnări la 6 ani și, respectiv, 2 ani și jumătate de închisoare.
Emil și Carol nu voiau decât să asculte muzica „imperialistă”, așa cum făceau milioane de tineri din lumea liberă, dar care era considerată de organele statului periculoasă și subversivă. În lagărul comunist așa ceva era de neimaginat.
„Suntem doi tineri din vechiul (și la propriu și la figurat) orășel Bistrița, reședință de județ, tineri cu o oarecare situație (dacă o mai putem numi în adevăratul sens al cuvântului situație).
La fel ca oricare tânăr român nemulțumit de grija părintească pe care ne-o acordă acei coate goale de sus. Dar credem, dragă George, că va fi prea târziu când se vor trezi din acea nerușinată beție a autoputerniciei.
Dacă ar fi să rezumăm asupra acestor neajunsuri de care avem parte aici în țară nu ne-ar ajunge coli întregi de hîrtie, așa că ne vom opri atenția asupra Metronomului în libertate”.
Cei doi tineri îi cer lui Cornel Chiriac („George Starr”, în scrisoare) ca în cadrul emisiunii Metronom să fie difuzate două preferințe muzicale: Jimi Hendrix-Hey Joe, și Barry Ryan- Love is love.
Scrisoarea celor doi tineri din Bistrita către Cornel Chiriac, realizatorul emisiunii „Metronom„. ( Sursa CNSAS)
Era cea de-a 14-a scrisoare pe care Emil și Carol o trimiteau Europei Libere, scrisoare care a fost interceptată de Securitate, care a trecut la acțiune prin mijloace specifice ei.
În iulie 1970, locuința lui Emil este percheziționată, urmează dosarul penal și condamnarea la închisoare. Emil și prietenul lui devin dușmani ai poporului care unelteau împotriva orânduirii socialiste.
Dar cei doi tineri nu s-au limitat la scrisorile trimise Europei Libere, ci au înființat o revistă intitulată "Wald Old Popp" (sic!): în realitate, câteva foi scrise de mână în mai multe exemplare, care urmau a fi distribuite celor interesaţi de muzica şi topurile muzicale ale acelor ani.
Rolul „suplimentului muzical” era să-i „ajute pe tinerii din acest oraș înapoiat” să fie informați cu „ultimele noutăți de muzică ușoară din lumea pop-ului”.
Revista, scrisă de mână, a celor doi tineri din Bistrița.
„Metrononul” lui Cornel Chiriac
Emisiunea Metronom de la Europa Liberă, un simbol al rezistenței anticomuniste prin muzică, e asociată în memoria colectivă a celor care au trăit în perioada comunistă amintirii lui Cornel Chiriac.
El a prezentat-o din iunie 1969 până în martie 1975, când a fost asasinat, la München.
Cornel Chiriac, critic și muzician de jazz, și-a început cariera în radio la Radio București, unde a realizat emisiunea Metronom.
Show-ul a fost interzis de cenzura comunistă în 1968, anul invadării Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, după ce Cornel Chiriac a difuzat o piesă folk a lui Mircea Florian, care era un protest voalat la adresa intervenției în forță împotriva Primăverii de la Praga.
În 1969, Cornel Chiriac s-a refugiat în Occident, și începând din iunie a reluat, la Radio Europa Liberă programul Metronom.
Turnătorii. Vina de a asculta Europa Liberă
În cadrul Securității Statului funcționa Unitatea Specială "R" - cea care intercepta posturile de radio care emiteau din Occident, în special Europa Liberă, dușmanul public al regimului comunist.
Pentru a-i prinde în plasă pe cei care ascultau Europa Liberă, Securitatea se folosea însă de o vastă rețea de informatori, infiltrată în toate cotloanele societății „multilateral dezvoltate”.
Căminele studențești erau o sursă bună de informare, dacă exista turnătorul potrivit la locul potrivit. Așa cum reiese din Nota informativă din 20 mai 1982, turnătorul avea numele conspirativ „Tase” și se ocupa de colegii de cămin, studenți în anul I la Facultatea de Mecanică.
Aceștia „ascultă în grup în camera 426 emisiunile postului de radio Europa Liberă, în special emisiunile de muzică”, dar și cele de știri, după care poartă discuții pe marginea celor auzite, scrie „Tase”.
Cei trei studenți turnați sunt luați în vizor și ofițerul de Securitate cere verificarea lor și luarea „măsurilor corespunzătoare”.
Îți mai recomandăm Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă 1986-1989Punkiștii cu cercel, păr lung și nepieptănat
O atitudine dușmănoasă și neoconformă cu normele vremii era și curentul „punk”.
Informatoarea cu nume de cod „Cristina” îi raportează în 1983 ofițerului de legătură, Melnic, că un student în anul II la Facultatea de Construcții face parte din grupul punk.
„Adică poartă cercel în ureche, părul lung și nu prea pieptănat și o scurtă Parker (scurtă verde precum cele din armata americană). Frecventează discoteca PM 6 de la Casa Tineretului”.
Tineri „punkiști” intrați în vizorul Securității.
La această discotecă, spune informatorul, se începe cu o proiecție de filme muzicale și rareori de filme de karate cu Bruce Lee, apoi de muzică rock.
„Atmosfera este foarte încărcată, tinerii punkiști dansează foarte agitat, în ciuda faptului că muzica nu prea are ritm”, relatează „Cristina”.
Deranjată de aceste depinderi nesănătoase, Securitatea începe verificarea discotecii, a studenților „punkiști” care vin acolo să se distreze și organizează o razie la Casa Tineretului.
O tânără „punkistă”, așa cum o vedea Securitatea.
Europa Liberă, obsesia Securității
Postul de radio Europa Liberă, singura sursă de informații a românilor vreme de decenii, a fost urât de regimul comunist, care a declanșat o vastă operațiune de discreditare și intimidare atât a redactorilor, cât și a celor care apelau sau ascultau postul american.
Nu mai puțin de 15 ofițeri de Securitate cu grad de colonel „se ocupau” de coordonarea operațiunii „Eterul”, care ar fi folosit cel puțin 32 de informatori, între care personalități ale lumii științifice și culturale, asemenea doctorului Constantin Bălăceanu-Stolnici sau al istoricilor Florin Constantiniu și Dinu Giurescu.
Îți mai recomandăm Păcatele lui Bălăceanu Stolnici, „boierul turnător” care l-a dat pe mâna Securității pe Vlad Georgescu, director Europa LiberăAtentate, crime - doi directori ai Europei Libere au murit, probabil, uciși de Securitate -, intimidări, urmăriri, tentative de discreditare, un întreg arsenal împotriva postului de radio.
Nimic nu a avut însă rezultat, românii continuau să stea seară de seară, în pofida tuturor riscurilor, cu urechea lipită de aparatele de radio, ascultând avizi informațiile care răzbăteau dincolo de cortina de fier a regimului comunist.