Serviciul Român de Informații Externe (SIE) spune într-un răspuns pentru „Umbrela Strategică”, că Serviciul a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului pentru elaborarea legilor securității.
Controversatele propuneri legislative, dezvăluite de G4Media, acordă puteri fără precedent serviciilor de informații și ar reduce drastic controlul asupra activității acestora.
Potrivit paginii de internet Umbrela Strategică, SIE a transmis că „în procesul de evaluare, revizuire și actualizare a actelor normative din domeniul securității naționale, Serviciul a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului”.
Îți mai recomandăm Legile securității naționale | Cercul de putere care girează o nouă legislație a serviciilor secreteProiectele postate (de G4Media) sunt „variante de lucru rezultate din aceste consultări, ce urmează a parcurge procesele legislative prevăzute de lege”, a răspuns SIE la întrebările trimise de Umbrela Strategică, adăugând că modificarea legii sale de funcționare „se circumscrie” obiectivelor propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării.
Și președintele Klaus Iohannis a insistat, după publicarea proiectelor de G4Media, întrebat despre acestea, că este vorba despre un „draft", ce poate fi corectat. El a atacat însă faptul că proiectele au fost făcute publice, spunând că a fost o „eroare”.
Îți mai recomandăm Klaus Iohannis despre legile securității: E un prim draft, poate fi corectat. Știm cine l-a dat „pe surse”45 de organizații civice au criticat nu doar conținutul proiectelor, care blochează controlul civil al serviciilor de informații și le lărgește puterile, ci și lipsa de transparență. Ele consideră că reacția președintelui Iohannis „denotă o gravă lipsă de înțelegere a unor concepte democratice fundamentale – nevoia de dezbatere publică reală".
Aceste proiecte „s-au născut - în birourile serviciilor secrete și nu în comisiile parlamentare”, spunea Liana Ganea, coordonator la ActiveWatch, pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Legile securității. 45 de ONG-uri protestează: E de un întreg sistem în care controlul civil asupra serviciilor secrete este inexistentServiciile de informații nu au drept de inițiativă legislativă, iar imediat după apariția lor, liderii Coaliției aflate la guvernare au evitat orice discuție despre cum ar trebui să arate viitorul pachet de legi.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, declara pentru Europa Liberă că nu a văzut documentele legate de securitatea națională și că este „prematur” să se pronunțe. Stroe precizează că trebuie văzută forma oficială în care sunt depuse legile, cum arată avizele de la toate instituțiile și cum iese pachetul din Guvern.
Pachetul de legi privind securitatea națională ar urma să fie pus în dezbatere publică după ce se ajunge la un acord în Coaliția de guvernare, susțineau surse din PNL și PSD.
Principalele controverse din legile siguranței naționale
- Persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operațiunilor sale.
- Personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI. Astfel, de facto, personalul SRI ar avea o protecție fără precedent în fața justiției.
- De asemenea, președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI.
- SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI.
- SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme și propria societate civilă, „departe de ochii publicului” și a controlului fiscal.