ANALIZĂ | Istoria suprimării libertății presei în Ungaria lui Viktor Orbán

Potrivit organizației, partidul lui Orbán, Fidesz, „a adus peisajul mediatic al Ungariei sub control pas cu pas” de când a venit la putere în 2010. „Radiodifuzorii publici sunt centralizați în presa de stat, care deține MTVA și care include și singura agenție de știri din Ungaria, MTI”.

Conform serviciului maghiar al Europei Libere, Orbán deține la momentul de față, direct și indirect, aproximativ 80 la sută din instituțiile media din Ungaria.

Europa Liberă vă prezintă istoria suprimării presei din Ungaria.

Ascensiunea lui Viktor Orbán la putere

Alegerile parlamentare din 2010 au reprezentat un punct de cotitură pentru presa maghiară. Proaspăt reîntors la putere, Viktor Orbán s-a angajat într-un proces lent de erodare a independenței presei.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Marius Dragomir, Director la „Centre for Media, Data and Society” (Centrul pentru Mass-Media, Date și Societate), a explicat procesul de „acaparare a organizațiilor media din Ungaria”.

„Fenomenul pe care l-am creat pentru a arăta ce se întâmplă în Ungaria poartă denumirea de 'captare a mediei'. Iar ce s-a întâmplat în Ungaria este exemplul 'de manual', pentru că s-au urmat toți pașii în privința asta”, a spus Dragomir.

„Au fost aplicate 4 elemente ce fac parte din fenomenul de captare a mediei”, a continuat acesta.

Primul pas: controlul televiziunii publice

Într-un raport intitulat „Media Capture in Europe”, expertul român a observat că reforma presei de stat a fost, în principiu, un proiect eșuat în Europa de Est.

Conform sursei citate, serviciile publice de mass-media din Europa de Est au rămas în continuare simple portavoci ale guvernelor, excepție făcând doar televiziunile de stat din Cehia și Slovacia.

„Acest lucru (eșec n.r.) s-a întâmplat și în Ungaria”, a explicat Dragomir, afirmând că „în 2010, după ce au câștigat alegerile, aceștia (Fidesz, n.r.) au schimbat conducerea, au dat afară jurnaliștii incomozi și independenți și au instituit controlul asupra televiziunii și radioului public imediat.”

Viktor Orbán, citind un ziar în studiourile Radioului Ungar, 15 februarie 2013.

Al doilea pas: controlarea instituției de reglementare în audiovizual

Captarea procesului de reglementare audiovizuală are loc după ce guvernul preia controlul asupra organului responsabil de reglementarea acestuia. În Ungaria, captarea a fost rapidă și a intervenit la scurt timp după ce Viktor Orbán ajungea la putere.

„În același an, al doilea pas a fost preluarea organului de reglementare audio-vizual din Ungaria. Acesta a fost un pas ușor de făcut, fiindcă în Europa de Est, toate aceste instituții sunt politizate”, a afirmat expertul român pentru Europa Liberă.

Organul de reglementare maghiar al audiovizualului a devenit, astfel, lipsit de orice formă de independență. La sfârșitul anului 2019, Consiliul Mass-Media, autoritatea de reglementare, era compus din 5 membri, toți nominalizați de partidul Fidesz.

Al treilea pas: publicitate de stat

„Ce a urmat apoi, și anume al treilea pas, a fost abuzarea fondurilor de stat în media. În Ungaria, guvernul ungar deja finanța foarte multe organizații de presă sub formă de publicitate de stat. Conform unor organizații ce au studiat acest fenomen, în 2-3 ani, guvernul a început să finanțeze foarte mult instituțiile media apropiate lui”, a susținut Dragomir în interviul cu Europa Liberă.

Potrivit unui studiu publicat în 2019, veniturile generate de pe urma publicității de stat în rândul cotidianelor și ziarelor regionale au crescut, de la 6,6% în 2006 la 26% în 2017.

Dintre acestea, cele mai mari venituri generate le-au avut ziarele pro-Fidesz, în timp ce publicațiile critice de stânga au fost lipsite de resurse.

Spre exemplu, Népszabadság, cea mai mare publicație maghiară de stânga în anul 2010 și un critic al guvernului Orbán, și-a văzut veniturile provenite de pe urma reclamelor de stat scăzând de la 15,6% în 2010 la doar 6,7 % în 2011.

De cealaltă parte, Magyar Nemzet, un ziar pro-Fidesz și un critic al guvernării social-democrate de dinainte, a experimentat un salt uriaș în materie de venituri rezultate de pe urma publicității de stat. Veniturile au crescut, astfel, de la 24 la sută în 2010 la 53 la sută în 2013, înainte de a experimenta o scădere bruscă, rezultată de pe urma conflictului dintre Viktor Orbán și Lajos Simicska, un oligarh maghiar și deținător al publicației.

Ambele ziare au fost închise în 2016, respectiv 2018.

Viktor Orban, citind din cotidianul Magyar Nemzet, o publicație pro-Fidesz, care a fost închisă în 2018 în urma conflictului dintre Lajos Simicska, deținătorul acesteia, și prim-ministrul ungar.

Același studiu a detaliat un proces similar și în cazul presei digitale.

Origo, publicație pro-Fidesz care, în 2019, era deținută de către Ádám Matolcsy, fiul președintelui Băncii Naționale a Ungariei, a experimentat o creștere semnificativă a veniturilor rezultate de pe urma publicațiilor de stat, de la 8,8 la sută în 2015 la peste 35 la sută în 2017.

Index, concurentul ei pe piață și neafiliat politic cu vreun partid din Ungaria, a experimentat fix opusul, veniturile acestuia scăzând de la 13,9 la sută în 2013 la doar 2,5 la sută în 2017.

Ultimul pas: captarea instituțiilor de media private

„Al patrulea element al capturii a fost preluarea instituțiilor de media private printr-un grup de oligarhi, oameni de afaceri foarte puternici, care au crescut mulțumită fondurilor de stat și a unor contracte foarte mari în construcții date de către guvernul ungar. Acest pas a durat mult mai mult, fiindcă a fost mult mai greu”, a afirmat Marius Dragomir.

În 2018, Ungaria avea aproximativ 500 de outlet-uri media ce mențineau diverse legături cu partidul lui Orbán. Aproximativ 60 la sută dintre acestea erau ziare la data respectivă.

Cât despre instituțiile media private din Ungaria, Marius Dragomir spune că, în cazul celor controlate de către companii din Occident, a durat mai mult timp până ce guvernul a reușit să obțină controlul asupra lor.

„Însă, în 10 ani, au reușit să cumpere și să controleze aproape toată media. Au mai rămas doar câteva organizații media foarte mici și care se ocupă de investigații”, a concluzionat Dragomir.

Captura instituțiilor media a fost însoțită de o serie de atacuri la adresa publicațiilor care aveau profit. În 2014, o lege adoptată Executivul de la Budapesta, ce taxa disproporționat anumite publicații profitabile, a reușit să aibă impact asupra canalului de televiziune RTL Klub, deținut de conglomeratul german, Bertelsmann. Anul următor, veniturile acestuia au scăzut considerabil.

Conform spuselor lui Dragomir, după 2014, „televiziune RTL a început să se liniștească în a mai critica guvernul”.

Jurnaliștii de pe site-ul maghiar Index.hu, una dintre puținele publicații independente rămase în Ungaria anului 2020, își dau demisia, în urma concedierii redactorului-șef.

Impact asupra presei

În aceste condiții, nu e de mirare că indexul creat de RSF avertiza încă din 2013 cu privire la deteriorarea rapidă a libertății presei în Ungaria. Conform indexului, statul maghiar a picat de pe locul 56, în 2013, pe locul 92, în 2021.

În contextul pandemiei, guvernul ungar a adoptat o ordonanță de urgență care pedepsește, printre altele, publicarea de știri false despre pandemie cu până la 5 ani în închisoare. Reacțiile cu privire la suprimarea libertății presei în Ungaria nu au întârziat să apară.

Consiliul Europei, o organizație internațională ce reunește state atât din Uniunea Europeană, cât și din afara ei, a publicat un raport îngrijorător cu privire la deteriorarea libertății presei din țară. Pentru a realiza gravitatea situației, statul maghiar a fost menționat în opt instanțe separate în care este acuzat de practici de restricționare a libertății presei.

Printre problemele ridicate de Consiliu, se numără revocarea licenței radiodifuzorului independent, Klubradio, una dintre ultimele redacții independente rămase în țară. Guvernul maghiar se face, de asemenea, responsabil și de triplarea duratei în care autoritățile publice trebuie să răspundă cererilor privind libertatea de informare.

Spre deosebire de Ungaria, România a fost menționată în 5 astfel de instanțe. Două dintre acestea sunt ca urmare a ordonanțelor de urgență emise de Guvernul român pe durata pandemiei de coronavirus.

Problemele presei maghiare nu se opresc doar la interdicția de a difuza știri considerate false de către guvernul Orbán.

Akos Keller-Alant, corespondent la serviciul maghiar al Europei Libere, ne-a relatat că publicația are probleme în obținerea de declarații și comentarii venite de la politicienii aflați la guvernare.

„Suntem independenți din punct de vedere financiar față de orice entitate maghiară, nu depindem de banii generați de pe urma publicității. Singura noastră problemă este că nu putem obține cu adevărat informații de la oficiali ai Guvernului sau membrii partidului Fidesz. Nu ne răspund (solicitărilor de comentarii, n.r.)”, a mărturisit acesta.

Totodată, jurnaliști, precum caricaturistul Gábor Pápai, sunt puși sub acuzare sub diferite pretexte, precum, în acest caz, insultarea însemnelor religioase. Libertatea acestora de exprimare dispare de la o zi la alta, odată cu concentrarea trusturilor media în mâinile statului sau ale unor entități afiliate acestuia.

Într-un verdict dat de instanța maghiară, ziarul la care Pápai lucrează trebuie să plătească daune în valoare de 1.140 de euro către Imre Veijkey, deputat al Partidului Popular Creștin Democrat, partid aflat în coaliția de guvernare cu Fidesz.

Rolul Uniunii Europene

Întrebat dacă Uniunea Europeană are vreo vină în degradarea independenței presei din Ungaria, Marius Dragomir a recunoscut parțial că blocul comunitar ar fi putut face mai multe.

„Acum trebuie să ne gândim și la ce poate face Uniunea Europeană. Pe plan legal, de exemplu, UE nu poate să influențeze legislația locală în anumite țări. Există câteva legi la nivel european care trebuie armonizate în mai multe țări, dar când există asemenea fenomene de captură media este foarte greu pentru Uniune să intervină legal ”, a susținut acesta.

„Pe de altă parte, există o multitudine de moduri prin care Uniunea Europeană poate interveni. Spre exemplu, ceea ce se întâmplă în ultimii ani legat de condiționarea banilor publici europeni de respectarea statului de drept. Din păcate, toate aceste discuții și măsuri au loc foarte târziu”, a continuat Dragomir.

„Încă se mai poate face foarte mult la nivel european. Această inițiativă trebuie să vină din partea unor state mai mari, care au putere la nivel european. Germania este una dintre ele. Din nefericire, foarte multe și-au văzut până acum interesele economice. Foarte multe au investiții în Ungaria și au preferat să tacă”, a explicat el pentru Europa Liberă.

Viitorul presei maghiare pare incert

Orbán se pregătește pentru alegerile din 2022, un eveniment decisiv în cariera sa politică, în condițiile în care populația Ungariei va supune la vot măsurile pandemice adoptate de guvernul acestuia. Cât despre cenzurarea liberei exprimări, Marius Dragomir consideră că liderul de la Budapesta și-a atins scopul, rămânând ca următoarea perioadă să fie dedicată eliminării oricărei critici la adresa guvernării sale.

„Au fost foarte multe investigații în puținele instituții media independente din Ungaria și cred că toți cei apropiați lui Orban știu că dacă Fidesz va pierde alegerile, vor avea foarte multe probleme cu justiția și așa mai departe”, ne-a informat acesta.

„De aceea, la ce mă aștept în acest an, este ca guvernul Orban IV să mai atace de câteva ori puținele instituții media independente care au rămas în Ungaria”.