Analiză | Macron și criza din Ucraina. Cum a ajuns liderul francez să conducă negocierile cu Putin

Vizita de luni a acestuia de la Moscova s-a concretizat cu promisiunea că NATO și Rusia vor continua dialogul pentru a detensiona criza din Ucraina.

Atât Putin cât și Macron au căzut de acord asupra importanței acordului de la Minsk de încetare a focului de armă. Acest acord a fost încheiat în 2015 și prevedea încetarea focului în Estul Ucrainei. A fost semnat de fostul cancelar Angela Merkel, președintele francez de atunci Francois Hollande, președintele Vladimir Putin și fostul președinte ucrainian Petro Poroșenko.

„Am vorbit despre garanțiile de securitate, avem opinii diferite despre Ucraina, dar trebuie să ne privim în ochi și să discutăm. Am incercat să vedem cât de departe ne putem pune de acord. Vom discuta și zilele următoare, vom avea discuții cu NATO, UE și SUA”, a transmis Macron în timpul conferinței de presă de la Moscova.

„Suntem pregătiți să începem acest proces, trebuie să continuăm acest dialog și discuțiile pe care le-am avut trebuie să continue. Nu putem să riscăm să vedem că în Europa revine spectrul confruntării, al dezordinii și instabilității. Este mereu simplu să începi un conflict, mai greu este să-l închei și să construiești o pace durabilă”, a continuat acesta.

Marți, Macron s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev și a declarat că, în ciuda faptului că există suficient loc de progres pentru a rezolva criza, ajungerea la o soluție va mai dura câteva luni.

„Acum avem posibilitatea să ducem negocierile mai departe”, a afirmat Macron, încurajat de discuțiile avute cu liderii de la Kiev și Moscova.

Vizitele internaționale ale lui Emmanuel Macron s-au înmulțit în ultimele săptămâni, pe fondul tensiunilor tot mai pronunțate dintre Rusia și Occident, dar și datorită absenței la dialog a altor lideri de seamă ai Uniunii Europene, precum Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului, Scholz se va întâlni cu Putin la Moscova abia pe 15 februarie. Vizita cancelarului german va avea loc în contextul în care acesta se va deplasa la Kiev cu o zi înainte, pe 14 februarie, pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski.

Vizitele lui Scholz în Europa de Est au întârziat să apară, iar criticii nu au întârziat în a puncta reticența germanilor când vine vorba de a lua o poziție fermă împotriva Rusiei.

În tot acest timp, Emmanuel Macron a insistat ca dialogul în formatul Normandia – alcătuit din Germania, Franța, Ucraina și Rusia – să fie reluat. Termenii impuși însă de Rusia în cadrul acestui format, adică autonomia regiunilor Donețk și Luhansk, sunt contestați de ucraineni, care sunt de părere că o asemenea decizie constituțională ar duce la blocarea aderării Ucrainei la NATO și UE.

Președintele francez, Emmanuel Macron, vede o soluționare europeană a crizei din Ucraina, prin intermediul Formatului Normandia.

Giuseppe Fama, director al departamentului de Afaceri Europene la Crisis Group, un think-tank specializat pe prevenirea și soluționarea conflictelor internaționale, e de părere că direcția purtată de Macron este cea corectă.

În schimb, întâlnirile lui Macron cu Putin la Moscova și cu Zelenski la Kiev sunt departe de a ajunge la un compromis între Rusia, Ucraina și Occident.

„Cu siguranță, inițiativa lui Macron oferă o nouă cale diplomatică de urmat în contextul crizei din Ucraina – cale pe care noi, cei de la Crisis Group, o considerăm necesară în a detensiona și controla riscul escaladării violențelor”, a punctat Fama pentru Europa Liberă.

Este Europa dispusă să adopte sancțiuni împotriva lui Putin?

Tonul conciliant al lui Macron în discuțiile purtate cu Putin se află în contrast direct cu amenințările americane cu privire la eventualele sancțiuni impuse regimului de la Moscova. În schimb, discuțiile legate de sancțiuni au evitat să apară în rândul liderilor din Europa de Vest. Fama precizează că, în privința sancțiunilor, acestea nu ar trebui luate decât la nivel colectiv de către țările din Europa.

„Sancțiunile nu pot fi un efort bilateral. Aceste sancțiuni sunt ceva pe care europenii, în mod colectiv, ar trebui să fie dispuși să le avanseze”, a explicat Giuseppe Fama.

Giuseppe Fama, director al departamentului de Politici Europene la Crisis Group.

Potrivit expertului, faptul că liderii europeni nu vorbesc despre sancțiuni – lucru observat inclusiv în discursul cancelarului german de luni, când a refuzat să se refere la blocarea proiectului Nord Stream 2 – nu înseamnă că Uniunea Europeană nu a ajuns la un acord asupra felului în care Rusia să fie pedepsită în eventualitatea unei intervenții militare în Ucraina.

Fama precizează că lipsa discuțiilor cu privire la eventualele sancțiuni face parte din strategia europenilor de a pune presiune pe Kremlin să renunțe la ambițiile militare din regiune.

„Amenințarea cu sancțiuni pare să funcționeze mai mult decât dacă le impui de la început”, a declarat expertul.

„Liderii europeni s-au înțeles cu privire la acest lucru și există inclusiv înțelegerea ca statele NATO să mențină și să sporească prezența militară (în zonă, n.r.) dacă Rusia decide să acționeze în acest sens. Așa că sancțiunile și presiunea militară sunt ambele parte din strategia formulată de europeni”.

Săptămâna trecută, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a efectuat o vizită oficială la Moscova, prilej cu care a afirmat că sancțiunile impuse Rusiei sunt „inacceptabile”. Liderul de la Budapesta s-a certat adesea cu politicienii din Vest în privința modului în care acesta își guvernează țara, însă și-a numit vizita în Rusia drept una pașnică.

Ungaria dorește să crească importurile de gaze naturale din Rusia. Fama precizează că, în urma preluării președinției Consiliului European până pe 30 iunie 2022, Macron va trebui să îi convingă atât pe Orban cât și pe alți lideri UE cu o atitudine mai relaxată față de Rusia să ia atitudine împotriva acesteia. Cu toate acestea, expertul crede că la nivel macro, există mai multă convergență a opiniilor decât divergență.

„Până în prezent, balanța dintre pericolul sancțiunilor și deschiderea spre discutie venită din partea Europei este crucială în a preveni o escaladare a tensiunilor. Dar asta nu va rezolva toate probleme de bază pe care le vedem acum între Rusia și Occident”, a adăugat expertul.

Acesta a adăugat că, în viitor, ar fi important ca Uniunea Europeană să poată avea o singură voce în fața pretențiilor teritoriale ale Rusiei. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat întrucât rușii nu au considerat-o ca pe un egal în discuții și pentru că discuțiile bilaterale purtate cu alte state sunt un fel prin care Rusia sfidează vocea unită a Occidentului.