Premierul Marcel Ciolacu: Austria e de acord cu „Air Schengen” pentru România

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, sâmbătă seară, că Austria „şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. Sâmbătă, un ziar austriac anunțase că „Austria pregătește calea pentru extinderea spațiului Schengen”

Premierul Marcel Ciolacu a scris pe Facebook că „flexibilixarea” din partea Austriei înseamnă că „românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”.

„Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a scris Marcel Ciolacu, sâmbătă seară, într-o postare pe Facebook.

El a adăugat că ministrul de Interne are mandat să ducă negocierile la bun sfârşit.

„Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România. Ministrul Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de interne austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit. După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!”, a transmis Ciolacu.

Anunțul lui Marcel Ciolacu vine după ce, sâmbătă, ziarul austriac Kleine Zeitung a scris, citând surse guvernamentale, că „Austria pregătește acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii aeriene și în anumite condiții, printre care efectuarea de controale mai stricte la frontieră”.

Ministrul de Interne Gerhard Karner se va întâlni în Slovenia la începutul săptămânii cu reprezentanții României și Bulgariei pentru a discuta ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca Austria să fie de acord cu „Air Schengen”.

Când ar putea fi luată decizia efectivă de intrare în Schengen

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a scris pe Facebook că o decizie privind aderarea României la Schengen poate fi aşteptată la Consiliul extraordinar JAI care va avea loc la finalul anului.

„Salutăm declaraţiile ministrului de interne austriac care dovedesc o flexibilizare a poziţiei partenerilor austrieci. Ceea ce a făcut ministrul Karner a fost o declaraţie publică încurajatoare în care a pus şi unele condiţii care se vor discuta şi analiza în perioada următoare. Decizia o aşteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de preşedinţia spaniolă la UE. Madridul a dovedit implicare în identificarea unor soluţii constructive într-o optică europeană”, a transmis, duminică, într-o postare pe Facebook, Nicolae Ciucă.

Consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu, europarlamentarul Victor Negrescu spune pentru Europa Liberă că data privind intrarea în Schengen nu e încă certă, dar că semnalul pozitiv a fost dat de partea austriacă.

„În momentul de față datele nu sunt certe, însă s-ar putea lua o astfel de decizie până la finalul anului. Chiar printr-o aprobare tacită în ultimul consiliu, asta ar fi formula cea mai simplă. De principiu, intrarea pe cale aeriană în spațiul Schengen este corelată cu schimbarea orarelor de zbor, care se face în luna martie. La fel s-a întâmplat și pentru Croația. Dar aici vorbim și de voință politică foarte mare și nu avem încă datele certe de intrare pe cale aeriană”.

Negrescu mai spune că partea română negociază în continuare și așteptă cât mai rapid votul pozitiv al parlamentului olandez.

Vlad Botoș, europarlamentar USR, susține că pentru decizia privind aderarea aeroportuară în spațiul Schengen poate fi luată într-un consiliu extradordinar JAI care să aibă loc până la finalul anului. „Acolo s-ar putea face o derogare pentru acest proiect. Dar sper să fie pregătit acest proiect. Să nu ajungem să creăm din nou speranțe și să nu se poată”, a spus Vlad Botoș pentru Europa Liberă.

Analistul de politică externă Radu Magdin spune, pentru Europa Liberă, că flexibilizarea din partea Austriei nu reprezintă altceva decât „o victorie de etapă”, dar că rămâne de văzut care vor fi următoarele etape în procesul de aderare al României la spațiul Schengen.

„Aici putem vorbi de o victorie de etapă, fără o certitudine în ceea ce privește victoria finală fie și pe zona aeroportuară. Ai avea o victorie finală atunci când atât și Austria, cât și Olanda și-ar lua orice obiecție cu privire la România și Bulgaria, care după cum știm sunt tratate la pachet”, spune analistul.

„Haideți să vedem ce va spune Olanda vizavi de Bulgaria și felul în care vor exista discuții între aceste patru capitale”.

Îți mai recomandăm Protest al unor deputați europeni pentru admiterea României și Bulgariei în Schengen

La începutul acestei săptămâni, Austria anunțase că se opune aderării României și Bulgariei la Schengen, argumentând că „înainte de a deveni mai mare spațiul european de liberă circulație trebuie să devină mai bun”.

Aflat la Bruxelles, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că nu se va lua nicio decizie cu privire la aderarea României la Schengen în ședința de marți, 5 decembrie, a Consiliului Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne(JAI) și că discută numai barometrul Schengen, care măsoară progresul țărilor membre.

Reamintim că aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022.

Îți mai recomandăm România, la ușa Schengen. Ministru de Interne: Orice speculație ar dăuna discuțiilor

Principalele momente spre aderarea României la Schengen

Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.
Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.
Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.

(Sursa: Ministerul de Interne)