Numirea lui Mark Rutte a fost oficializată de ambasadorii NATO în timpul unei întâlniri la sediul alianței celor 32 de națiuni din Bruxelles. Președintele american Joe Biden și omologii săi îl vor primi oficial la masa lor la summitul de la Washington din 9-11 iulie.
„Consiliul Nord-Atlantic a decis să-l numească pe prim-ministrul olandez Mark Rutte ca viitor secretar general al NATO, succedându-i lui Jens Stoltenberg. Rutte își va prelua funcțiile de secretar general de la 1 octombrie 2024, când mandatul lui Stoltenberg expiră după zece ani la conducerea Alianței”, transmite un comunicat NATO.
Premierul olandez în exercițiu va prelua funcția de la actualul secretar general, norvegianul Jens Stoltenberg, la 1 octombrie. Stoltenberg a petrecut mai mult de un deceniu la conducerea Alianței.
Mandatul său a fost prelungit în mod repetat, în parte pentru a oferi continuitate după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.
„Salut călduros alegerea de către aliații NATO a lui Mark Rutte ca succesor al meu”, a transmis Jens Stoltenberg. „Mark este un adevărat transatlantist, un lider puternic și un constructor de consens. Îi doresc mult succes pe măsură ce continuăm să întărim NATO pentru provocările de astăzi și de mâine. Știu că las NATO pe mâini bune”, a adăugat actualul secretar general al NATO.
Îți mai recomandăm SUA îl susțin „pe deplin” pe Mark Rutte la NATO. Pe „prietenul” Iohannis îl respectăSecretarii generali prezidează întâlnirile și ghidează consultările adesea delicate între țările membre ale alianței. Deciziile NATO se iau pe bază de consens. Secretarul general are rol de mediator și se asigură că deciziile sunt puse în aplicare. De asemenea, secretarul general NATO vorbește în numele tuturor membrilor alianței.
Mai multe obstacole au stat în calea securității postului lui Rutte, chiar dacă a avut sprijinul Casei Albe și al majorității celorlalte țări membre mari, inclusiv al Germaniei. Rutte a devenit candidat unic după ce președintele României, Klaus Iohannis, și-a retras săptămâna trecută candidatura.
Ungaria a renunțat la obiecțiile sale față de candidatura lui Rutte la începutul acestei luni, după ce acesta a fost de acord că Budapesta să nu fie obligată în viitor să trimită personal sau să ofere fonduri pentru un nou plan de sprijin pentru Ucraina.
Procesul de decizie bazat pe unanimitate în interiorul NATO conferă oricărui membru dreptul de veto asupra proiectelor și operațiilor comune.
Turcia a avut, de asemenea, câteva condiții puse pentru a susține candiatura lui Rutte, legate mai ales de statutul țării în alianță. Ankara a renunțat în aprilie la obiecțiile față de candidatura premierului olandez.
Îți mai recomandăm Klaus Iohannis renunță la cursa pentru NATO. România îl va susține pe Mark Rutte la șefia Alianței