Executivul a dat publicității Codul de conduită al membrilor Guvernului României, îndeplinind astfel o recomandare făcută de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Publicarea acestuia reprezintă o cerință care ar fi trebuit implementată până în octombrie 2019, când a avut loc precedenta misiune de evaluare, în timpul guvernării Dăncilă.
Publicarea codului are loc în prima zi a misiunii de evaluare făcută de experții Comisiei. Aceștia vor avea, în perioada 10-12 februarie, întâlniri cu reprezentanții instituțiilor responsabile în ariile vizate de MCV, anunță guvernul.
Codul de conduită are 11 articole și statuează principiul separației și al echilibrului puterilor, în cadrul democrației constituționale, cu respectarea independenței justiției, pe baza colaborări loiale între autorități/ instituții. Codul de conduită face referire inclusiv la profesionalism printre prevederile sale, miniștrii având obligația „de a-și îndeplini mandatul cu competență, eficiență, corectitudine și conștiiciozitate”. De asemenea, acestora le este interzisă folosirea unor expresii jignitoare, indecente și calomnioase.
Expresii și adresări de genul celor folosite până de curând de fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici la adresa lui Florin Cîțu fiind, astfel, interzise prin prevederile acestui cod.
Amintim că la dezbaterile din comisii, din martie trecut, fostul ministru i s-a adresa lui Florin Cîțu cu: „Chiparosule, după ce că ești urât, mai ești și prost. Ai auzit? Cîțule, după ce că ești urât, ești și prost!”
Alte prevederi ale codului de conduită fac referire la integritatea morală și la transparență în exercitarea demnității publice.
La capitolul Integritate morală este prevăzut că „membrii Guvernului nu acceptă, direct sau indirect, niciun fel de cadouri sau alte avantaje” care ar putea influența sau care ar putea să fie percepute ca influențând exercitarea atribuțiilor. De asemenea, membrii guvernului sunt obligați să anunțe orice posibil conflict de interese si nu au voie să își asocieze numele sau imagine cu acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale.
Cât privește comunicarea cu presa, aceasta se face doar prin intermediul structurilor specializate, pozițiile publice pe care le au fiind expresie a poziției oficial asumate de guvern, iar în cazul nu care reprezintă „poziția oficială asumată de Guvernul României”. În cazul în care „nu există o poziție oficială”, aceștia au „obligația să facă cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al Guvernului”.
Încălcarea codului de conduită se aduce la cunoștință premierului, prin secretariatul general al guvernului.
În raportul MCV, din octombrie 2019 se preciza că „în perioada care face obiectul prezentului raport, criticile din presă și din partea reprezentanților guvernului și ai parlamentului la adresa sistemului judiciar și a diferiților magistrați au continuat să fie monedă curentă.
La sfârșitul anului 2017 a intrat în vigoare un Cod de conduită pentru parlamentari. În raportul din noiembrie 2018 se constata că, întrucât nu prevedea dispoziții explicite privind respectarea independenței sistemului judiciar, codul nu îndeplinea deocamdată această funcție. De la raportul din noiembrie 2018, au existat anumite cazuri în care Camera Deputaților a aplicat sancțiuni pentru încălcarea codului, dar acestea nu par să fi fost legate de critici aduse sistemului judiciar care ar fi putut submina independența acestuia.
Comisia a sugerat, de asemenea, că ar fi benefic să existe un cod pentru miniștri, iar în aprilie 2019, guvernul a modificat Codul de conduită al membrilor Guvernului pentru a include o mențiune explicită a necesității respectării independenței sistemului judiciar. Nu este încă clar dacă acest cod poate servi drept un instrument eficace de responsabilizare.”
Citește și:
Raportul MCV critică dur România pentru regresele din justiție