Măsura a fost adoptată ca urmare a crizei generate de pandemia de Covid, dar și a creșterii prețurilor cauzate de războiul din Ucraina. Proiectul de OUG justifică nevoia de a lua măsuri rapide pentru a evita scăderea puterii de cumpărare și creșterea riscului de sărăcie extremă.
România se confruntă la momentul de față cu o cifră a inflației de 15,1%, potrivit BNR. Experții BNR estimează că aceasta va începe să scadă treptat începând cu trimestrul 4 al anului 2022, urmând să ajungă la 8.9% abia în al treilea trimestru din 2023. O rată crescută a inflației înseamnă devalorizarea monedei naționale, fapt ce duce cu sine la creșterea prețurilor la produsele de pe piață.
Modificarea adusă în Articolul I din Ordonanța de urgență 130/2021 ar urma să se aplice începând cu luna august a acestui an. Noile prevederi se vor aplica luând în calcul cheltuielile de personal aprobate prin buget de către Guvern.
Inițial, Guvernul intenționa să crească salariile bugetarilor cu până la 50%, potrivit articolului 5(1).
Anunțul vine la scurt timp după ce Guvernul a aprobat supraimpozitarea contractelor part-time începând cu data de 1 august 2022. Modificările aduse Codului Fiscal au avut loc după o perioadă scurtă de consultare cu mediul de afaceri privat.
Îți mai recomandăm #10Întrebări | Cum ne apărăm de inflație și de creșterea ratelorLa mijlocul lunii iulie, Guvernul condus de premierul țării, Nicolae Ciucă, a aprobat Ordonanța de modificare a Codului Fiscal. Astfel, începând cu 1 august:
- Prețurile țigărilor și al băuturilor alcoolice s-au majorat;
- Taxele pentru jocurile de noroc au crescut;
- Pragul pentru acordarea facilităţilor fiscale în industria alimentară şi în domeniul construcţiilor a fost redus;
- Taxarea contractelor part-time a fost modificată.
O nouă serie de măsuri va intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 2023:
- Va fi eliminat impozitul specific pentru sectorul HoReCa;
- Crește impozitul pe dividente de la 5% la 8%;
- Va fi ajustat plafonul privind veniturile din activităţi independente, PFA, întreprinderi individuale, familiale, şi norma de venit, reducerea fiind de la 100.000 de euro la 25.000 de euro;
- Microîntreprinderile vor fi obligate să aibă cel puțin un angajat. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor va fi de 1% din cifra de afaceri pentru cele care au cel puțin un angajat. Se elimină astfel varianta de impozit de 3% pe venitul microîntreprinderiilor fără angajați;
- Firmele care nu au angajați vor trece la impozit pe profit de 16%;
- Scade pragul pentru încadrarea firmei la impozit pe venitul microîntreprinderii, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro.
Ministrul Economiei, Adrian Câciu, argumenta atunci că modificările aduse mediului privat de afaceri sunt „în beneficiul economiei”, în condițiile în care măririle de taxe ar aduce în plus la bugetul de stat 1,2 miliarde de lei în 2022 și 10,5 miliarde de lei în anul 2023 - aproximativ între 1 și 2% din PIB-ul țării.
Îți mai recomandăm Iohannis: Să nu aruncăm vina pe Guvern. Putin este vinovat pentru inflație și creșterea prețurilor