Declarația Ministrului Sănătății a venit în cadrul conferinței Profit Health Forum și face referire la „vaccinul contractat de Comisia Europeană”.
Europa Liberă a solicitat Ministerului Sănătății, în baza Legii privind accesul la informații publice, să precizeze despre care vaccin este vorba. Instituția nu a răspuns până la publicarea acestui articol.
Astăzi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că abia în luna aprilie sunt așteptate „cantităţi semnificative” de vaccin, iar, în cel mai fericit scenariu, companiile farmaceutice ar putea livra lunar Uniunii Europene până la 50 de milioane de doze.
Cele trei vaccinuri contractate de Comisia Europeană
27 august 2020 - CE semnează un acord cu compania AstraZeneca pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, cu opțiunea de a cumpăra încă 100 de milioane de doze, direct de către statele membre, respectând proporția populațiilor.
În prezent, vaccinul AstraZeneca anunță progrese bune. Dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford, vaccinul produce efecte imunologice bune atât la persoane tinere, cât și la cele în vârstă.
El se află în faza a treia de studiu clinic, ultima înainte de a fi supus aprobării. Studiul clinic a fost reluat și în SUA, după ce fusese oprit din cauza unei reacții adverse la un pacient.
18 septembrie 2020 - CE semnează un contract cu Sanofi-GSK pentru 300 de milioane de doze din potențialul vaccin anti COVID-19. Deocamdată, vaccinul este doar în faza a doua de testare clinică, care a început în septembrie, iar rezultatele sunt așteptate în decembrie. Tot atunci ar fi programată să înceapă și faza a treia, cea mai importantă.
7 octombrie 2020 - CE semnează al treilea contract pentru un potențial vaccin cu Janssen Pharmaceutica NV, una dintre companiile farmaceutice Janssen ale concernului Johnson & Johnson.
Contractul prevede achiziția a 200 de milioane de doze, iar statele mai pot cumpăra individual încă alte 200 de milioane de doze în total.
Vaccinul Janssen se află în faza a treia de testare clinică în SUA, dar procesul a fost întrerupt din cauza apariției unei „boli inexplicabile” la unul dintre voluntari.
Pe 26 octombrie, compania a anunțat că se pregătește să reia testarea, fără a preciza natura incidentului, dar afirmă că nu poate fi stabilită o legătură între vaccin și acel episod advers.
Your browser doesn’t support HTML5
5 lucruri despre cursa spre vaccinul anti-Covid
Celelalte vaccinuri și pregătiri în Occident
Comisia Europeană afirmă că a încheiat „discuții exploratorii” cu alți trei producători: CureVac, BioNTech-Pfizer și Moderna. La nivel european nu există, deocamdată, un acord semnat cu acești producători.
Compania Moderna a fost prima care a lansat un vaccin în faza a treia de testare clinică, mai precis în luna iulie.
Asocierea BioNTech-Pfizer se află tot în faza a treia și derulează cea mai de anvergură operațiune, cu peste 44.000 de voluntari în întreaga lume.
Rapiditatea cu care aceste companii avansează ține, în principal, de tipul de vaccin produs. Dacă cele contractate de Comisia Europeană sunt, în majoritate, formule „clasice” de vaccin - cu substanțe de prezervare și bazate pe adenovirusuri umane - Moderna și BioNTech-Pfizer utilizează un vaccin mARN.
Germania, de altfel, a alocat singură 750 de milioane de dolari pentru a susține eforturile BioNTech-Pfizer (și CureVac) de a produce un vaccin, dar și pentru a mări capacitatea de producție în Germania.
Ministrul german al Sănătății, Jens Spahn, are deja în lucru un plan de construire a 60 de centre de vaccinare în toată țara, pentru a asigura depozitarea conformă a vaccinurilor și vaccinarea populației.
Spahn a afirmat într-o videoconferință că BioNTech-Pfizer este aproape de aprobarea vaccinului, conform unor surse citate de Bild.
În Marea Britanie, guvernul a elaborat deja un plan care prevede cinci centre de vaccinare în masă în aglomerări urbane mari precum Leeds, Hull și Londra.
La ele se adaugă „unități mobile de vaccinare” și planuri ca echipe mixte de personal medical și militar să se deplaseze la centre rezidențiale și gospodăriile „cu risc ridicat”.
Your browser doesn’t support HTML5
Vaccin pentru toți? Eforturile prezente se concentrează pe acces
Haosul logistic
Deși atenția lumii este concentrată pe aprobarea unui vaccin eficient împotriva COVID-19, cea mai mare problemă, imediat după aprobare, va fi livrarea și depozitarea acestuia, precum și vaccinarea în sine.
Vaccinurile Moderna și BioNTech-Pfizer sunt cele mai avansate datorită metodei de producție. Pentru că nu conține substanțe de prezervare, durata de producție a acestor vaccinuri este foarte mică, dar și durata de depozitare este la fel de scurtă și necesită temperaturi extrem de scăzute.
Vaccinul BioNTech-Pfizer trebuie transportat la -70 de grade Celsius, de exemplu. Apoi, odată deschis, el rezistă în depozitare la frig maximum 5 zile.
Mai mult, modul de ambalare a acestor vaccinuri este de doze multiple într-o fiolă. Moderna 10 doze, Pfizer 5 doze. Ceea ce înseamnă un program foarte strict de vaccinare pentru a nu pierde din dozele sensibile și așa puține la număr.
Provocarea României - să nu fie luată prin surprindere
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, nu a precizat nici la care vaccin se referă și nici nu a oferit detalii despre cum ar ajunge vaccinul la populația- țintă.
„În spitale, pentru că prima categorie ar fi medicii, să spunem că ar fi mai simplu”, afirmă la Europa Liberă Alexandru Rafila, reprezentant în România al Organizației Mondiale a Sănătății și candidat PSD pe lista de senatori de București.
„Dar apoi lucrurile se complică mult: România are nevoie de centre de vaccinare, nu vom putea vaccina cu medicii de familie. Ministerul Sănătății trebuie să identifice persoanele din categoriile de risc, să știe unde sunt ele, să afle dacă vor să se vaccineze și să acționeze în consecință”, subliniază Rafila.
Nici cantitatea de seringi necesară nu este un aspect de neglijat.
Având în vedere metoda de ambalare (doze multiple într-o fiolă) și faptul că cele mai avansate vaccinuri necesită două doze / persoană vaccinată (Moderna la 28 de zile, BioNTech-Pfixer la 21 de zile) „nu putem aștepta să cumpărăm seringi când apare vaccinul și toată lumea va avea nevoie de seringi”, spune Rafila.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, Oana Grigore, a precizat pentru Europa LIberă că „există în lucru, în prezent, o strategie de vaccinare” împotriva COVID-19.