Fostul număr doi de la NATO și-a început campania electorală cu stângul. După ce a fost ironizat pentru o serie de gafe, Mircea Geoană este acuzat că, în timp ce era încă în funcție la NATO, fundația care se ocupa de campania sa electorală, România Renaște, l-a luat coordonator pe Rareș Mănescu.
În aceeași perioadă, Rareș Mănescu a deschis o firmă alături de un om de afaceri rus, Aleksei Kozlov, considerat de mult timp un propagandist al Kremlinului.
Așa cum era de așteptat, Mircea Geoană s-a apărat, atunci când a fost pus în fața dezvăluirilor făcute de jurnaliștii de la Context.ro, publicație care face parte din The Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).
El a afirmat însă că este victima unei acțiuni de kompromat, pusă la cale chiar de Moscova.
Este o operațiune de dezinformare care face parte din arsenalul de război hibrid pe care Federația Rusă îl declanșează împotriva democrațiilor occidentale.Mircea Geoană, candidat la prezidențiale
Geoană susține că se încearcă „cu disperare compromiterea” sa și a făcut un apel către instituțiile statului român „pentru a veghea și proteja democrația României”.
A scris aceste lucruri pe Facebook și le-a reiterat joi, atunci când și-a depus candidatura la Biroul Electoral Central (BEC).
„Am făcut un apel oficial către instituțiile statului român specializate și către structurile aliate care se ocupă de aceste subiecte pentru a investiga până la ultimul detaliu această operațiune de compromitere a unui fost oficial al NATO și al unui candidat și potențial președinte al României”, a declarat Mircea Geoană, pe 3 octombrie, în fața BEC.
Cât despre implicarea lui Rareș Mănescu în campania sa electorală, Geoană susține că aceasta a fost „episodică” și că este datoria statului să lămurească dacă este ceva necurat în relația lui cu „aşa-zişi oameni de afaceri, reali sau imaginari” din Rusia.
Vehemența cu care se apără Mircea Geoană nu surprinde, și-a construit campania electorală mizând pe aura atlantistă dată de funcția deținută la NATO, care ar fi trebuit să-i fie pavăză exact împotriva unor astfel de acuzații.
Nu poți fi secretar general adjunct al NATO și să ai relații cu rușii în același timp, spune Mircea Geoană cu alte cuvinte.
Hodorkovski, acuze grave la adresa NATO
Pe de altă parte, opozantul rus Mihail Hodorkovski a pus sub semnul întrebării candidatura lui Mircea Geoană.
Mesajul de pe rețeaua socială X (Twitter) a fost șters joi seară.
Scurt istoric: Mihail Hodorkovski a fost președinte al grupului petrolier Iukos, care a stat zece ani în spatele gratiiilor după ce a intrat în conflict cu Vladimir Putin. De asemenea, Hodorkovski deține organizația media The Dossier Center, care a participat la investigația OCCRP despre Rareș Mănescu. Critica lui Hodorkovski la adresa NATO vine în contextul în care, potrivit The Guardian, în acest moment există disensiuni mari în rândul opozanților ruși aflați în exil.
„Este de-a dreptul șocant ca NATO să treacă cu vederea astfel de lucruri atunci când numește oameni în funcții atât de înalte. Iar alegătorii români ar trebui să țină cont de acest lucru atunci când vor vota luna viitoare”, a scris fostul oligarh Hodorkovski, aflat acum în exil la Londra și care e urmărit de autoritățile de la Moscova.
„Un expert NATO în verificare a declarat pentru Dossier Center că parteneriatul lui Mănescu cu Kozlov a fost suficient de substanțial încât Geoană ar fi trebuit să îl dezvăluie serviciului de securitate internă al alianței. Dar o astfel de dezvăluire nu a fost făcută niciodată.
S-ar putea crede că Geoană a fost neplăcut surprins să audă despre aceste legături cu Rusia, având în vedere declarațiile sale publice din 2022.
Dar în 2009, Geoană a fost criticat pentru că a efectuat vizite secrete la Moscova în timpul unei campanii prezidențiale anterioare. Ambasadorul SUA de atunci a declarat: «Geoană a fost întotdeauna gata să vorbească cu rușii»”, a mai scris Hodorkovski.
Mihail Hodorkovski a preluat ancheta pe contul său de Twitter în timp ce participa la Formul de Securitate de la Varșovia, considerat al treilea ca importanță după Conferința de securitate de la Munchen și cea din Elveția, la care participă de regulă oficiali importanți din țările NATO și UE cu atribuții apărare și securitate.
Mircea Geoană nu a ezitat să-l atace pe Hodorkovski, spunând că el este cel care a finanțat „așa-zisa investigație”.
„Am avut azi un contact și cu fundația Alexei Navalnîi explicându-le situația, pentru că ați observat că dl. Hodorkovski este acuzat de cei din fundație că acoliți de-ai dânsului încearcă să intimideze și să elimine alți opozanți din Rusia. Este manualul de operare al FSB”, a spus Geoană.
Rareș Mănescu, Geoană și rusul Kozlov
Investigația în care apare Rareș Mănescu arată că acesta este partener într-o firmă cu un om de afaceri rus, în timp ce se ocupa de campania încă nelansată oficială a lui Mircea Geoană, pe când acesta era încă adjunct la NATO.
Respectivul afacerist, Aleksei Kozlov, este un propagandist rus care a fost în Crimeea de cel puțin zece ori după anexarea ilegală din 2014 și care îl admiră pe Vladimir Putin.
„Omul nu a pierdut nici o luptă în viața lui. E comandantul suprem al țării împotriva căreia s-a pornit un război”, scria Kozlov, care folosea însă aliasul Alex Krepchinsky, un blogger care, după invazia din 2014, publica materiale pro-rusești.
Toate datele obținute de jurnaliști arată că Rareș Mănescu a pus la cale firma cu afaceristul rus în timp ce lucra pentru campania lui Geoană.
Registrul Comerțului din România a înregistrat primul document de constituire a companiei lui Kozlov și Mănescu pe 31 mai 2024, potrivit informațiilor oficiale primite de Context.ro.
Era vorba de o cerere prin care se verifica dacă numele viitoarei companii Beluga Ventures e disponibil.
În dosarul de înființare al SRL-ului românesc a fost inserat și un proces-verbal din 24 aprilie 2024 al consiliului de administrație al companiei lui Kozlov din Estonia.
Documentul care a ajuns în România menționează că planul de afaceri pentru România data încă din 13 ianuarie 2022.
Un e-mail intern de la organizația lui Geoană, care a fost obținut de jurnaliști, îl numește pe Mănescu drept coordonator al campaniei pe București. E-mailul respectiv este datat 5 aprilie 2024.
Mircea Geoană susține că nu știa despre relația lui Rareș Mănescu cu propagandistul rus și că implicarea lui în campanie a fost neeesențială.
Rareș Mănescu a lucrat pentru fundația România Renaște trei luni și relațiile contractuale au încetat pentru că acesta „nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor”, susține Alina Achim, purtătoarea de cuvânt a campaniei electorale a lui Geoană.
Încercare de compromitere a unui ziarist
Mircea Geoană a încercat să-l compromită pe jurnalistul român de investigații Attila Biro, care a semnat, între alții, investigația publicată de Context.ro.
Geoană a afirmat nici mai mult, nici mai puțin că Attila Biro „ar face parte din operațiunea de încercare de asasinare a procurorului general al Bulgariei”.
„Au fost două astfel de încercări”, a întărit Geoană acuzația extrem de gravă.
Attila Biro a replicat că Mircea Geoană „a reluat o teorie a conspirației și un fake news grosolan care a fost condamnat de rețeaua The Organized Crime and Reporting Project”.
Attila Biro, jurnalist de investigația
Jurnalistul a mai explicat că „o serie de publicații care ventilează fake news-uri în Bulgaria au inventat această teorie legată de fostul procuror general al Bulgariei”.
În realitate jurnaliștii de la Context.ro au investigat una dintre cele mai mari operațiuni de fraudă financiară de câteva sute de milioane de euro, precum și „crima organizată care acționează transfrontalier între România și Bulgaria”.
Jurnalistul a precizat că platforma Context.ro nu este finanțată de Hodorkovski, sursele de finanțare fiind publice și la vedere, principal finanțator fiind Comisia Europeană prin granturi.
Îți mai recomandăm Procurorul general al Bulgariei refuză să demisioneze și acuză ingerințe politice. El și-a rupt demonstrativ demisiaGeoană și misterioasele vizite la Moscova din 2009
Mircea Geoană și echipa sa de comunicare se arată extrem de deranjați de faptul că presa vorbește cu insistență de vizitele la Moscova din 2009, care au ieșit la iveală în campania prezidențială de acum 15 ani.
De pildă, Alina Achim, purtător de cuvânt la Mișcarea „România Renaște”, a spus într-o emisiune la Digi24 că vizitele lui Mircea Geoană la Moscova nu au „relevanță” în actuala campanie electorală și că ele sunt folosite doar pentru a-l decredibiliza.
În 2009, Mircea Geoană a făcut două vizite neoficiale la Moscova, pe care le-a negat la vremea respectivă și despre care nu a dat amănunte nici ulterior, nici acum.
Potrivit unor surse citate de Hotnews la vremea respectivă, Mircea Geoană s-a întâlnit în taină cu unul dintre consilierii fostului președinte Dmitri Medvedev. Întâlnirea ar fi fost aranjată de Boris Golovin, om de afaceri cu interese în domeniul energetic în România, despre care presa a scris că ar fi ex-ofițer GRU.
Una dintre vizite a fost confirmată la vremea respectivă de fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Șeful campaniei lui Mircea Geoană din 2009, Cozmin Gușă, a declarat acum câteva luni într-o emisiune că, în acel an, a fost la Moscova unde s-a întâlnit cu președintele Camerei Superioare, după care ulterior s-a dus și Geoană, fără să anunțe pe nimeni.
Mențiune: Cozmin Gușă, care acum este un susținător al partidului suveranist AUR, a purtat chiar negocieri pentru crearea unui „pol suveranist” cu SOS, Cristian Terheș și alte partide mai mici din zona aceasta. A vrut chiar să fie candidatul la prezidențiale al acestui pol, dar negocierile au eșuat.
„S-a suit într-un avion privat și s-a întâlnit cu un vicepreședinte al omului cu care mă întâlnisem eu, roata a 5-a la căruță. Și m-a sunat la o săptămână distanță rusul cu care mă întâlnisem eu și mă întreabă: de ce a mai fost necesar?”, povestește Cozmin Gușă în emisiunea menționată.
Semne de întrebare au apărut și după întâlnirea lui Geoană cu Marcel Ciolacu la restaurantul lui Marius Tucă, realizator de televiziune și om de afaceri.
Așa cum a arătat Europa Liberă atunci, Marius Tucă are frecvent invitați cu discurs anti-NATO, anti-Occident și pro-Rusia.
La rândul lui, ziaristul are adesea un discurs antioccidental în discuțiile cu invitații săi, precum ar fi Dan Dungaciu, H.D. Hartmann sau Ion Cristoiu.
Îți mai recomandăm A fi sau a nu fi președinte? Întâlnirea Geoană-Ciolacu și o fotografie cât o mie de cuvinteDialogul constant cu Rusia
Misterioasele vizite la Moscova din 2009 apar menționate în așa numitul scandal WikiLeaks din 2011, în care, printre altele, au apărut și telegramele ambasadei SUA la București.
În una din telegrame se arată că, în calitate de fost ministru de Externe, Geoană și-a dorit în mod constant un dialog cu Rusia, dar că a jucat, de asemenea, un rol important într-o serie de inițiative aparținând Statelor Unite în NATO care au supărat Rusia, inclusiv acordarea statutului de membru NATO pentru țările Baltice.
„Totuși, în timp ce președintele Băsescu a făcut o prioritate majoră din ajutarea noului guvern din Moldova să reziste presiunii rusesti, Geoană pare să aibă chiar o abordare mai imparțială și să considere chestiunea Moldovei deschisă negocierii chiar și cu Moscova”, se mai arăta în telegramă.
Reprezentanții Ambasadei SUA la București precizau că o eventuală președinție în 2009 a lui Mircea Geoană va fi „o provocare pentru politica de securitate energetică europeană și americană”, deoarece el ar încerca cel mai probabil să întrerupă sprijinul acordat pentru proiectul conductei Nabucco în favoarea South Stream susținut de Rusia.
Era o perioadă în care Occidentul se arăta mult mai prietenos cu Rusia, spune Armand Goșu, istoric expert în spațiul rusesc, pentru Europa Liberă.
O vizită făcută pe genunchi, destul de jalnică.Istoricul Armand Goșu
„SUA erau în perioada reset-ului cu Rusia. Venise Obama și lansase reset-ul pe relația cu Rusia, plecase Putin și venise Medvedev. Merkel voia același lucru”, explică Armand Goșu.
Istoricul afirmă că a fost „un aranjament al unor băieți să-l bage pe ușa din dos la niște tipi de mâna a doua, a treia de acolo”.
Dar dincolo de asta, Mircea Geoană a vrut să dea și un mesaj intern, susține Armand Goșu.
„A vrut să facă o reverență către acea parte a sistemului românesc care milita pentru multivectariolitate, care nu era neapărat pro-americană, avea nostalgia relațiilor cu Rusia”.
Dar faptul că l-a luat pe Rareș Mănescu în campanie ridică niște probleme serioase, este de părere istoricul Armand Goșu.
Primele explicații oferite de Mircea Geoană au fost cele de joi seară într-o emisiune la Digi 24. Despre vizita la Moscova din 2009 spune că a fost ”o vizită normală, exploratorie” și că s-a dus în Rusia ”ca orice om care vrea să conducă o țară”.
Fostul număr 2 din NATO mai susține că statul român știa de deplasări și că nu a fost întrebat niciodată de NATO despre acest lucru.
„Nu aveți un pic de înțelegere despre cum se joacă jocul acesta? Pentru că sunt și vizite discrete, nu este nimic de ascuns (…) Statul român este destul de vigilent pentru a știi ce fac demnitarii de rang înalt (…)”, a spus Geoană.
Îți mai recomandăm Independentul Geoană caută un partid pentru campanie. Ce oferte sunt pe piațăEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.