Mircea  Miclea: Nu Cumpănașu e relevant, ci modul în care gândește și se comportă generația adolescenților

Spre deosebire de momentul crimelor din Caracal, când a speculat cu sânge rece uciderea nepoatei sale, Alexandra Măceșeanu, candidând apoi la președinție, de data aceasta calul de bătaie este sistemul de educație și, în sens mai larg, fragilitatea valorilor unei societăți care încă nu și-a găsit drumul.

Prin intermediul platformei TikTok, Cumpănașu speculează în ”beneficiul propriu, pentru a dobândi faimă, confuzia axiologică, atitudinală, de gândire a unor copii și adolescenți”, spune Mircea Miclea, fost ministru al Educației, în interviul pentru Europa Liberă.

Problema nu este Cumpănașu, căruia este o greșeală să i se acorde atenție, ci ”situația apărută, o hârtie de turnesol care a scos în evidență anumite modalități de a gândi, vorbi, anumite atitudini pe care le au elevii, mai ales adolescenții. Asta trebuie să dea de gândit, pe asta trebuie să ne concentrăm”, susține Mircea Miclea. În opinia sa culpa lui Cumpănașu este una etică.

Europa Liberă: Care este explicația succesului lui Cumpănașu în rândul adolescenților?

Miecea Miclea: ”A preluat limbajul și atitudinile de la nivel mediu ale generației de adolescenți, a intrat în pielea lor, are jargonul lor, adoptă atitudinile lor și atunci este ușor de asimilat de către ei. Practic, e un fel de expresie a lor. Eu văd pericolul nu atât în ce face Cumpănașu, ci în faptul că această situație este o expresie a comportamentului și a minții urmăritorilor lui. Asta trebuie să ne îngrijoreze, nu Cumpănașu, ci aceste atitudini și stiluri de a gândi ale elevilor. Pentru că el nu a făcut altceva decât să speculeze un mod de comportament și de a gândi. Aici văd eu pericolul. Nu m-aș uita la el, ci în primul rând la faptul că e o situație care e un revelator al modului în care gândește, se exprimă, se comportă generația aceasta, din moment ce are atâția urmăritori”.

Europa Liberă: Dar e o surpriză? Nu se știa la nivel de societate, de sistem educațional, că o bună parte din generația de adolescenți e așa, gândește și se comportă în acest fel?

Mircea Miclea: ”S-a conștientizat doar parțial fenomenul, s-a considerat că este irelevant. Acum se vede care e amploarea fenomenului, pentru că să ai peste 500.000 de urmăritori înseamnă că fenomenul e de mare amploare. E o situație care a fost minimalizată”.

Europa Liberă: Acest mod de a gândi de care vorbim, acest fenomen este însă și el consecința a ceva. E vorba de lipsa valorilor, de falsele modele, de fenomene mai de profunzime în societate ?

Mircea Miclea: ”Ca la orice fenomen complex, cred că trebuie căutate mai multe cauze. Întâi este o insuficientă rigoare în a promova valorile esențiale ale societății, care trebuie promovate nu numai de școală, ci și de către părinți, de către media. Prin tipurile de modele de succes pe care le cultivăm în societate practic susținem anumite tipuri de valori. Marea majoritate a adolescenților nu e influențată de discursuri filosofice, ci de modelele pe care societatea le susține ca repere de succes. Este una din explicații. Ar trebui să reflectăm foarte serios asupra modelelor pe care noi le cultivăm și să revenim în a cultiva modele care ajung să facă ceva în viață prin faptul că muncesc, că învață și nu prin chiulul de la școală. Că citesc cărți și nu prin faptul că nu citesc, că respectă autoritatea și profesorii și nu că subminează orice autoritate. Ar trebui cultivate aceste modele, dar, repet, ele trebuie cultivate în școală, în familie, de către media. Dacă vrem să avem alți adolescenți, trebuie să le oferim alte modele. Cumpănașu a venit pe fondul acestei crize de modele.

O doua cauză este că în această perioadă mediul online este mult mai frecventat de către elevi. De fapt de către toată lumea. Cred că impactul lui nu ar fi fost atât de mare dacă elevii mergeau la școală și aveau preocupările lor cotidiene etc. Consumul de astfel de modele online ar fi fost mult mai redus.

A treia cauză aș vedea-o într-un instinct specific adolescenților: cel gregar. S-au luat unii după alții. Iar acolo au găsit ceva care a fost pe gustul lor: un adult care spune că e profesor sau ce spune el că e, care îi validează prin faptul că vorbește ca ei, gândește ca ei, simte ca ei, se manifestă ca ei și le confirmă în felul acesta propriile lor atitudini. De asta s-au luat după el, pentru că nu face altceva decât să fie expresia lor”.

Europa Liberă: E o greșeală faptul că i se acordă atâta atenție acum? Nu este transformat astfel și mai mult într-un model, generând mai multă curiozitate, atractivitate în rândul adolescenților?

Mircea Miclea: ”El nu merită atenție. Practic își face publicitate cu toată chestia asta care e în jurul său. E un individ ahtiat să iasă în față, de asta a și candidat la prezidențiale. E ahtiat după cât mai multă publicitate și nu contează dacă e negativă sau pozitivă, contează că se vorbește despre el. Asta îl hrănește. Îi face bine tot scandalul din jurul lui, se bucură. Cred că e o atitudine greșită să fim atenți la el, în felul acesta stimulăm și alte atitudini similare. Mai degrabă trebuie să fim atenți la situația apărută, care e o hârtie de turnesol ce a scos în evidență anumite modalități de a gândi, vorbi, anumite atitudini pe care le au elevii, mai ales adolescenții. Asta trebuie să ne preocupe. Trebuie să ne gândim ce avem de făcut ca să reducem din amploarea poveștii. De exemplu să deschiem școlile, acolo unde se poate, printr-o decizie descentralizată, pentru că atunci se vor consuma mai puține aberații care există pe online. Doi, să ne gândim la ce modele să oferim mai mult elevilor și atunci acest soi de individ nu o să mai aibă succes. Atenția noastră trebuie să fie concentrată la ce se întâmplă în capul acestor adolescenți, nu la faptul că un individ oarecare are tupeul să speculeze aceste atitudini”.

Europa Liberă: Așadar din punctul dumneavoastră de vedere nu este atât vorba de specularea slăbiciunilor sistemului de educație, așa cum susțin cei mai mulți profesori, cât de specularea și încurajarea atitudinilor unor adolescenți, derivate din slăbiciunile societății, în sens mai larg? Care credeți că este, de fapt, culpa lui Cumpănașu?

Mircea Miclea: ”Culpa lui este etică, pentru că e un adult care speculeză în beneficiul propriu, pentru a dobândi faimă, confuziile axiologice și de gândire ale unor copii și adolescenți. Se comportă ca un adult iresponsabil, care nu îi protejează pe acești copii. Văd o culpă în faptul că încurajează niște comportamente ale adolescenților, care nu îi vor ajuta în viață: să chiulești, să nu respecți autoritatea profesorului, să nu înveți, nu sunt genul de atitudini care te ajută în viața de adult. Culpa lui e că cultivă prin atitudinea lui niște valori și atitudini care sunt în detrimentul adolescenților, pe care însă ei nu le conștientizează ca atare. Dar asta e responsabilitatea adultului: să conștientizeze nonvalorile care sunt detrimentale adolescenților”.

Europa Liberă: Vorbind de modele, a devenit Cumpănașu un model pentru acești adolescenți?

Mircea Miclea: ”Este un model de reușită într-o societate bolnavă. Dacă adolescenți vor să trăiască într-o societate normală, atunci el este un non-model. Dacă vor ”o țară ca afară”, cum spun adesea, atunci nu el este modelul. Într-o societate disfuncțională cum este a noastră, Cumpănașu este un model. Uite, ai mii de followeri, vorbește presa despre tine ca și cum ai fi laureat de premiul Nobel, ai nu știu câte vizualizări, contează că ești faimos. Or, pentru un adolescent faima e esențială”.

Europa Liberă: Ce e de făcut? Ce ar trebui să urmeze în mod concret?

Mircea Miclea: ”O conștientizare la nivelul școlii, al familiei și al societății, al mass-media, în primul rând, care cultivă false modele. O societate care cultivă modele sănătoase va avea adolescenți sănătoși și invers. Este prilejul unei reflexii critice severe și serioase în ce privește școala, dar nu numai, în ce privește educația în familie, și valorile promovate în primul rând de media și de politică

Europa Liberă: Cercetarea de către Poliție nu cumva îl transformă în super-erou?

Mircea Miclea: ”Nu cred că e bine să fie inculpat juridic, ar face din el un mucenic, ar ralia și mai mulți în jurul lui. Nu ar fi o decizie bună, pentru că riscăm să dăm mai mare importanță unui om minor mai ales din punct de vedere etic, să îl facem și mai relevant. Cea mai bună metodă este să facem un switch: Cumpănașu e nerelevant, situația e relevantă.