„Murim de cald” | Provocare pentru organism, ce trebuie să facem pe timp de caniculă

Fluctuațiile de temperatură ne afectează activitatea de zi cu zi pentru că organismul uman face mai mult efort pentru a se adapta la schimbările bruște de temperatură. De două zile punctul cel mai călduros de pe glob este Canada. Canicula afectează în aceste zile și România, unde numărul de solicitări către ambulanță a crescut cu 13-15% în ultima săptămână. Climatologii și medicii consultați de Europa Liberă au explicat de ce au loc fenomenele extreme și cum să ne protejăm de temperaturile mari de afară.

Până acum, în Canada, cel puţin 233 de persoane au murit în provincia British Columbia de pe coasta Pacificului, pe fondul înregistrării unor temperaturi istorice de peste 49 de grade Celsius. Recordul precedent de temperatură maximă din Canada a fost de 45 de grade Celsius, stabilit în Saskatchewan în 1937. Majoritatea persoanelor decedate din cauza caniculei erau vârstnici sau aveau boli cronice, căldura fiind un factor care contribuie la agravarea bolilor.

Pentru că mulți oameni au fost găsiți morți în propriile locuințe, autorităţile canadiene i-au îndemnat pe oameni să îşi verifice vecinii, membrii familiei şi vârstnicii pe care îi cunosc. „Această vreme poate fi fatală pentru membrii vulnerabili ai comunităţii”, a spus un reprezentant al poliţiei canadiene din Vancouver, citat de BBC.

Agenţia guvernamentală de mediu din Canada a emis alerte pentru provinciile British Columbia şi Alberta, dar şi în regiuni din Saskatchewan, Northwest Territories şi Yukon.

„Suntem a doua cea mai rece ţară din lume şi unde ninge cel mai mult. Deseori avem valuri de frig şi viscole, dar nu vorbim des despre căldură ca aceasta. Dubai este mai răcoros decât ce trăim acum”, a spus David Phillips, climatolog la Environment Canada, citat de BBC.

British Columbia din Canada a fost lovită de un val puternic de căldură

Climatolog: Trăim deja schimbarea climei

Experții spun că se așteaptă ca schimbările climatice să crească frecvența evenimentelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură. În ultimii 130 de ani, de când au început măsurătorile la nivel global, temperatura medie la suprafaţa pământului a crescut cu aproximativ 1 grad Celsius. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în ultimele patru decenii. Modele matematice folosite pentru determinarea schimbărilor climatice arată că am putea să ne așteptăm la depășiri de mai mult de 2 grade Celsius a creșterii temperaturii globale în anii următori.

Climatologul Roxana Bojariu arată că fenomenele extreme care au apărut în ultimele zile, atât în Europa, cât și pe continentul american, sunt mai intense decât s-au așteptat specialiștii. „Peste tot, valurile de căldură ajung că fie mai intense. Valul de căldură din Canada a ieșit din scala climatică pe care o știam din arhivele cu observații”, arată Roxana Bojariu.

Climatologul susține că astfel de fenomene vor fi mai frecvente din cauza schimbărilor climatice și trebuie să ne așteptăm din ce în ce mai des la schimbări bruște de temperatură.

„Recordurile termice se actualizează mereu, dar să ai doborâri de record la temperatură zile la rând e deja mult. Recordurile de temperatură se doboară de obicei la zecimi de grad, acum în Canada s-au doborât recordurile la 4,6 grade Celsius distanță! Ce ne spun aceste întâmplări? Individual luate, ar putea să pară excepții. Dar luate împreună ne spun că trăim deja schimbarea climei”, a explicat Roxana Bojariu.

Specialista comentează și ce s-a întâmplat în Europa în ultimele zile, mai exact tornada devastatoare din Cehia și grindina abundentă din Franța. Astfel de fenomene au loc tot din cauza creșterilor de temperatură la nivel global.

„Fenomenele extreme ce au apărut în ultimele zile în Europa, deși sunt specifice acestei perioade din an, sunt mult mai intense decât ne-am fi așteptat, dacă e să luăm ca referință clima de acum mai bine de 5-6 decenii. Episoadele de grindină sunt caracteristice anotimpului cald, când se dezvoltă norii convectivi, cu extindere mare pe verticală, care le generează. Dar nu să ai strat de grindină pe care să-l îndepărtezi cu echipamentele folosite pentru deszăpezire. Furtunile de vară sunt mereu prezente în anotimpul cald, dar frecvența cu care generează tornade, unele foarte puternice, iese din tiparul cu care eram familiarizați în Europa”, a mai arătat Roxana Bojariu.

De ce au loc fenomenele extreme tot mai des?

Climatologul Roxana Bojariu: „Gazele cu efect de seră, cum sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, ozonul, lasă să treacă radiația solară directă, dar numai o parte din radiația emisă este absorbită de suprafața încălzită a pământului. În acest fel, crește cantitatea de energie rămasă în sistemul climatic. Cantitățile sporite de căldura, dar și de umiditate, transportate între ocean, atmosferă, suprafețe continentale și biosferă alimentează în plus fenomenele de vreme și climă astfel încât acestea se manifestă cu intensitate sporită”.

Canadienii trec prin-un val de căldură fără precedent

Apelurile de urgență au crescut cu 13-15 % în ultima săptămână

De câteva zile, România este lovită și ea de caniculă. După un val de temperaturi scăzute la mijlocul lunii iunie pe fondul ciclonului de la Marea Neagră, acum țara noastră trece printr-un val de căldură.

Medicii de la ambulanță arată că în ultima săptămână numărul apelurilor de urgență a crescut cu 13-15 %, majoritatea solicitărilor fiind pentru persoane care au leșinat.

„În ultimele 7 zile, de când au început să crească temperaturile, s-a înregistrat o creștere cu aproximativ 13-15% a numărului de solicitări comparativ cu săptămâna anterioară. Au crescut solicitările din locurile publice, pentru acele lipotimii. Acestea le putem pune pe seama temperaturilor ridicate și a lipsei de hidratare corespunzătoare”, a spus medicul Alis Grasu – managerul Centrului de Ambulanță București-Ilfov.

Medicul arată că pentru oamenii care au diverse afecțiuni este mult mai greu să se adapteze la aceste fluctuații de temperatură.

„Corpul uman este setat să se adapteze la variații de câteva grade de temperatură într-un interval de 10-14 zile, adică gradual. În ultimul an și jumătate asistăm la variații mari de temperatură între zi și noapte, sau de la o zi la alta, și atunci acest lucru reprezintă o provocare clară pentru organismul nostru să facă față acestei situații”, a mai spus Alis Grasu.

Organismul uman are nevoie de „răcorire” în timpul temperaturilor mari

Hidratarea - cuvântul de bază pe caniculă

Cele mai afectate sunt persoanele cu afecțiuni cronice preexistente, precum boli cardiovasculare, neurologice, boli pulmonare, respiratorii.

„Aceste persoane ar trebui să se hidrateze corespunzător și să evite deplasările în vremea prânzului când temperatura este foarte ridicată, în intervalul 11-18. De asemenea, trebuie să poarte haine deschise, largi”, a mai preciza medicul.

Iunie 2021 - luna extremelor meteorologice în România

Meteorologii spun că luna iunie 2021 a fost o lună a extremelor meteorologice. Am trecut de la perioade mai reci, cu instabilitate atmosferică deosebit de accentuată, care a adus cantități importante de precipitații în Moldova și în Muntenia, la perioade cu căldură excesivă.

„În Dobrogea, avem o cantitate de 2,7 ori mai mare de precipitații decât media climatologică a unei luni iunie în țara noastră. Cel puțin pentru Dobrogea, anul agricol anterior a fost cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice. Anul acesta este primul în care în Dobrogea cantitatea medie se situează la peste 100 de litri pe mp. Am mai avut o cantitate medie de 91 l mp în 1978”, precizează Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie(ANM) .

„Luna iunie este și o lună a codurilor de vreme rea. Pe iunie am bătut recordul de coduri emise – avem 83 de coduri până acum”, mai spune directorul ANM.

Elena Mateescu susține că de acum încolo trebuie să ne așteptăm la schimbări bruște ale vremii.

„Fenomenele meteorologice sunt în dinamică, sunt mai frecvente și mai violente. Trebuie să ne așteptăm la o intensificare a acestor fenomene, în condițiile în care temperatura medie a aerului nu se va opri la acea limită de 2 sau 1,5 grade Celsius, în funcție de scenariul de emisie a gazelor cu efect de seră”, mai arată Elena Mateescu.

Ce trebuie să facă angajații care muncesc în aer liber

Medicii spun că nu numai cei cu afecțiuni cronice sunt afectați de căldura excesivă, ci și cei care lucrează în aer liber.

„Cei nevoiți să lucreze afară, în căldură, vor trebui să consume peste 2,5 – 3 litri de lichide, se vor îmbrăca adecvat astfel încât să se protejeze de radiațiile solare. Vor alterna munca de afară cu repaus de 15 minute, în care se vor retrage în incinte ventilate. Pe cât posibil la orele prânzului să se facă pauze”, a mai spus medicul Alis Grasu.

Legislația românească în protecția muncii arată că dacă temperaturile depășesc +37▫C, angajatorii trebuie să asigure angajaților măsuri minimale de protecție precum:

• reducerea intensității și ritmului activităților fizice;
• asigurarea ventilației la locurile de muncă;
• alternarea efortului dinamic cu cel static;
• alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenți de aer;
• asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoana/schimb;
• asigurarea echipamentului individual de protecție;
• asigurarea de dușuri.

În cazul în care nu pot să asigure condiții de muncă prin care să protejeze angajații pe timp de caniculă, angajatorii trebuie să reducă durata zilei de lucru sau să întrerupă activitatea de muncă acolo unde este posibil.

Ministerul Sănătății a publicat un set de recomandări pentru perioada de caniculă.

Recomandările medicilor pentru persoanele vârstnice şi cu afecţiuni cronice:

• Crearea unui ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului;
• Hidratare corespunzătoare cu apă plată sau apă cu proprietăți organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe, făcute în casă, fără adaos de conservanţi;
• Alimentaţia va fi predominant din legume şi fructe proaspete;
• Se vor consuma numai alimente proaspete din magazinele care dispun de instalații frigorifice funcționale pentru păstrarea alimentelor. Se va evita consumul alimentelor uşor perisabile;
• Este interzis consumul de alcool şi cafea în timpul caniculei;
• Se va evita circulaţia în perioadele de vârf ale caniculei sau, dacă este absolut necesar, se va folosi îmbrăcăminte uşoară, din fibre naturale, precum şi pălării de protecţie pe cap;
• Persoanele care suferă de anumite afecţiuni îşi vor continua tratamentul conform indicaţiilor medicului. Este foarte util ca în aceste perioade persoanele cu afecţiuni cronice, cardio-vasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulație, mentale sau cu hipertensiune să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente;
• Menţinerea cu rigurozitate a igienei personale, efectuarea a cate 3 - 4 duşuri pe zi.

Recomandările medicilor pentru persoanele care prin natura activităților lor depun un efort fizic deosebit

• Vor încerca dozarea efortului în funcție de perioadele zilei încercând să evite excesul de efort în vârfurile de caniculă. Dacă valorile de căldură sunt foarte mari, se va proceda la stoparea activității;
• Se va asigura hidratarea corespunzătoare cu apă minerală, apă plată sau apă cu proprietăți organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe, făcute în casă, fără adaos de conservanți;
• Este contraindicat consumul de cafea și alcool în această perioadă;
• Utilizarea unui echipament corespunzător, din fibre naturale și echipament pentru protejarea capului de efectele căldurii excesive.

Recomandările medicilor pentru populație

• Evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare în intervalul 11.00 - 18.00;
• Dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală;
• Ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32 de grade Celsius;
• Dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţă, la locul de muncă, petreceţi 2 - 3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (spaţii publice, magazine);
• Purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise;
• Pe parcursul zilei faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă;
• Beţi zilnic între 1.5 și 2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă la fiecare 15 - 20 de minute;
• Nu consumaţi alcool deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
• Evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, Cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice;
• Consumaţi fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o cantitate mare de apă;
• O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca un pahar de apă;
• Evitaţi activitaţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit etc.).
• Aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită;
• Păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesandu-vă de starea lor de sănătate.