Pe scurt
- Mii de postări pe rețelele sociale au incitat la un boicot fiscal imediat după ce autoritățile au anunțat impozite mai mari pentru locuințe, ca urmare a reformei fiscale.
- Internauții susțineau că prin neplata taxelor și impozitelor cetățenii vor pune presiune pe guvern și, astfel, măsurile fiscale vor fi retrase.
- La ghișee, boicotul nu s-a simțit. Pe rețelele sociale însă, veto-ul fiscal a fost asezonat cu mii de narative false.
O postare prin care se susținea că toate taxele pe proprietăți se duc la bugetul de stat – lucru nereal – a devenit virală la începutul acestui an. A avut câteva zeci de distrubuiri.
Anunțul incita la ură la adresa premierului Ilie Bolojan și făcea apel la cei din online să adopte atitudinea actorului Florin Călinescu de a nu plăti, în primele trei luni ale anului, impozitul pe proprietate.
Florin Călinescu era catalizatorul întregii acțiuni. Într-o emisiune televizată, actorul îi sfătuia pe telespectatori ce să facă atunci când vine vorba de plata taxelor.
„Ce o să ne facă? Dacă 12 milioane de oameni nu plătesc mașina, nu plătesc locuința, ce o să ne facă? Când vede Bolojan că nu vine un leu la buget, ce se întâmplă? Ce se întâmplă când nu vede bani la buget?”, a spus Florin Călinescu la Realitatea Plus.
Mesajul s-a viralizat. Și mulți dintre cei cu conturi pe social media au început să-l dea mai departe, dar și să adauge câte ceva la el.
Îți mai recomandăm Cum se calculează impozitul auto și la ce mașini sunt cele mai mari creșteriUn internaut spune că știe sigur că „banii nu sunt folosiți pentru dezvoltarea orașelor” și că el că „toți vor pleca pe contracte date prin atribuire directă, adică la oamenii de casă ai primarilor. Așadar, să amânăm plata taxelor locale cât mai mult”, incită bărbatul.
Mesajele au fost preluate chiar și de către unii din aleșii locali.
Într-o emisiune locală, primarul comunei Bâlteni din județul Gorj, Marius Popescu, ales pe listele Partidului Social Democrat, a susținut că „taxele și impozitele nu trebuiau majorate” și că, „dacă se majorau, trebuia să fie cu un procent mai mic”. Popescu este chiar sigur că nu va putea să folosească banii și că „nu se vor vedea” deloc la nivel local aceste creșteri.
Banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, spune guvernul într-un comunicat transmis duminică, pe 11 ianuarie. Detalii, aici:
Îți mai recomandăm Guvern: Impozitele și taxele locale majorate rămân la bugetele locale, cu o creștere a veniturilor de 3,7 miliarde leiUn alt narativ fals susține că premierul Bolojan însuși participă la boicot. Clipul video cu care era susținută aceasta idee e o compilație scoasă din contex de pasaje dintr-o emisiune TV.
În interviu, Bolojan spunea că nu și-a plătit impozitul pe 2026 și că nu are instalată aplicația ghișeul.ro. Interviul avusese loc pe 4 ianuarie, înainte să fie anunțate valorile noilor impozite locale.
Cei care au profitat de nemulțumirile legate de creșterea impozitului au folosit momentul pentru a aduce în față un alt narativ – reluarea alegerilor anulate în 2024, de la turul doi.
Îți mai recomandăm Care e formula de calcul pentru valoarea locuinței și de ce în unele cazuri impozitul a crescut cu peste 100% față de 2025Mii de mesaje viralizate. Analiză cantitativă
Comunitatea AiParte.ro – o comunitate de IT-iști civici, a analizat, pentru Europa Liberă, peste 1.500 de mesaje din rețeaua socială Facebook care vizau boicotul fiscal.
Datele au fost furnizate de Zelist Monitor. Din analiza AiParte, rezultă că sentimentul preponderent al comentariilor legate de impozitele pe proprietate este negativ – în proporție de 84%.
Conform raportului, reforma fiscală din 2026 a generat o undă de șoc în rândul proprietarilor, transformând obligația fiscală într-un act de rezistență civilă.
Datele indică o tranziție rapidă de la nedumerire la revoltă organizată. „Guvern antiromânesc. Ce fac ei pe 2026 este genocid fiscal” – subliniază analiza că este reacția cheie.
Îți mai recomandăm Platforma ghiseul.ro are probleme de funcționare. Oficial: E posibil să avem un atac ciberneticVolumul discuțiilor legate de reforma fiscală a explodat.
Au fost 15.400 de menționări în primele trei zile ale anului, iar taxele au fost primul subiect de discuție în mediul online, în aceeași perioadă.
Vârful de intensitate a fost legat de blocajul platformei ghișeul.ro – acest moment a acționat ca un catalizator. Utilizatorii au raportat imposibilitatea accesului: „E blocat și la mine, probabil o să verific din nou în februarie sau martie”, spune un utilizator.
Datorită ratei mari de distrubuire, mesajele critice au atins un reach de 2,5 milioane de utilizatori unici, se arată în analiza realizată pentru Europa Liberă.
Topul narativelor dominante
- Pe primul loc, apare ideea de „stat jecmănitor” (cu o pondere de 42% dintre mesaje). Taxele sunt văzute ca un atac la proprietatea privată. „La pretul de piață, doar dacă o vând. Ce hoții au inventat!”.
- Al doilea narativ se referă la „incompetența digitală” (35%). Eșecul tehnic al platformei ghișeul.ro este ironizat amar. „Vinovatul pentru blocarea ghiseul.ro va fi tras la răspundere. Dar numai după ce se întoarce din concediu!”.
- Pe locul trei apare ideea „reformei Bolojan sub lupă” (23%) – o dezbatere aprinsă despre impactul asupra mediului rural și a persoanelor vulnerabile. „De reținut că a fost tăiată și scutirea de impozit pentru persoanele cu handicap grav și accentuat!!”, comentează unul dintre utilizatorii Facebook.
În privința strategiilor de reacție socială propuse în social media, dominant a fost apelul la un boicot masiv (84%) cu amânarea plății până în decembrie.
„Eu nu mai plătesc deloc! Avem Președinte și Guvern ilegitim”, a spus un alt utilizator.
A doua reacție a fost un sentiment neutru (12%), reprezentat de cei care caută clarificări tehnice și se întreabă „cine stabilește valoarea de piață?”.
Valoarea de piață = cât valorează cu adevărat o locuință.
Valoarea impozabilă = baza de calcul a taxelor către primărie.
Valoarea evaluării locuinței făcute de bănci = valoarea de piață a unei proprietăți la un moment dat care se bazează pe mai mulți factori, precum amplasament, suprafață, vechime, starea construcției, facilități, dar și pe tranzacțiile recente din zonă.
Valoarea notarială = taxele notariale pentru cumpărarea unui imobil, care sunt calculate în funcție de valoarea proprietății, utilizând o grilă notarială care este graduală. Taxele notariale reprezintă sumele pe care vânzătorul le plătește unui notar public pentru serviciile juridice oferite în timpul unei tranzacții imobiliare.
A existat și o minoritate (4%) care susține necesitatea taxării pentru infrastructură. „Cu 200 de lei impozit anual nu poți avea așteptări să ai asfalt, lumină la stâlp".
În privința vocabularului folosit și a cuvintelor cheie, specialiștii de la AiParte spun că au identificat termenii „hoție”, „golănie” și „biruri”.
Recurentă este și expresia „analfabet funcțional/financiar”, folosită atât de susținătorii taxelor pentru a-i descrie pe contestatari, cât și invers. Un utilizator scrie: „Așa cum ai spus, analfabeți funcționali și financiar.”
Experții în decodarea mesajlor de pe social media susțin că există un risc de real ca peste 60% din încasările estimate să fie amânate pentru trimestrul IV al anului 2026 și că blocajul platformei ghișeul.ro în momentul de vârf a compromis ideea eforturilor de digitalizare ale României.
Raportul arată că „este necesară o comunicare transparentă a modului de calcul și remedierea imediată a infrastructurii digitale pentru a evita escaladarea grevei fiscale”.
Bâlbele autorităților
Paie pe focul social media au pus și bâlbele autorităților, precum și un comportament diferit de la o instituție publică la alta.
De exemplu, contribuabilii din sectorul 2 din București au constatat că sumele pe le aveau, conform ghiseul.ro, de plată pe 5 ianuarie au crescut pe 8 ianuarie. Asta în timp ce majoritatea primăriilor au ales să blocheze accesul la sistem până la actualizarea cifrelor.
S-a întâmplat așa pentru că toată procedura legată de intrarea în vigoare a legii de majorare a taxelor și impozitelor s-a făcut pe repede înainte.
Legea privind reforma fiscală, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie 2025, a fost contestată la Curtea Constituțională, iar constestația a fost respinsă pe 13 decembrie.
După publicarea în Monitorul Oficial a deciziei, pe 15 decembrie, guvernul a emis un act normativ prin care obliga primăriile să se întrunească în ședințe de consiliu local pentru stabilirea noilor impozite.
Îți mai recomandăm Care e formula de calcul pentru valoarea locuinței și de ce în unele cazuri impozitul a crescut cu peste 100% față de 2025Cum se calculează noul impozit pentru locuințe în 2026
Impozitul pentru o locuință are mai multe componente: norma de impozitare (stabilită de guvern) și cota de impozitare (marjă lăsată la latitudinea autorităților locale).
Până în 2025, norma de impozitare din legea de creștere a taxelor era majorată anual cu rata inflației. Prin legea care a intrat în vigoare la începutul lui decembrie 2025, pentru impozitele începând cu 2026, norma a crescut cu 79,6%.
Separat de creșterea normei de impozitare, primăriile își pot majora și propria cotă de impozitare cu un cuantum situat între 0,08 și 0,2 puncte. Ceea ce înseamnă că, suplimentar, valoarea impozitului crește cu un procent între 8% și 20%, în funcție de decizia fiecărei autorități locale în parte.
Prin legea din decembrie 2025 privind majorarea taxelor, autoritățile locale nu au avut voie să scadă impozitele sub cota impusă anul trecut. De exemplu, dacă primăria X a stabilit în 2025 un nivel de creștere de 0,5, anul acesta nu poate scădea la 0,09.
Un alt procent important de creștere vine din anularea unor bonificații care existau până anul acesta: pentru clădirile care aveau între 30 și 50 de ani vechime, de exemplu, reducerea aplicată la baza de impozitare era de 10%, cele care au între 50 și 100 de ani beneficiau de o reducere de 30% și cele de peste 100 de aveau o reducere de 50%.
Majoritatea ședințelor de consiliu local au avut loc la final de an. La sectorul 2 al Capitalei, de exemplu, după cum a declarat primarul Rareș Hopincă, ședința a avut loc pe 23 decembrie; la Ploiești, consilierii s-au întrunit pe 29 decembrie.
După ședințele de consiliu, direcțiile fiscale au trebuit să modifice platformele tehnice astfel încât noile taxe să se regăsească în sistem. Unele direcții locale, cum s-a întâmplat la Ploiești, au decis să suspende accesul cetățenilor la sistem până la calcularea noilor tarife, alte, cum a fost sectorul 2, au omis.
În cazul Ploieștiului, ghișeul.ro a putut fi accesibil din 8 ianuarie și nu au existat fluctuații în timp real, în cel al sectorului 2, contribuabilii au fost extrem de nemulțumiți.
Rareș Hopincă a trimis chiar corpul de control al primarului la Direcția de Taxe și Impozite pentru a vedea clar cine a fost de vină pentru iritarea contribuabililor.
Abia pe 11 ianuarie a venit și o comunicare din partea executivului pe tema impozitelor și taxelor locale: Palatul Victoria a explicat care e destinația banilor suplimentari din impozite, cum au fost calculate noile taxe și de ce au fost ele majorate.
Specialistul în combaterea narativelor false, profesorul universitare Ciprian Cucu, de la Facultatea de Comunicare a Univerisității de Vest din Timișoara, spune că dezinformările legate de boicot sunt în ceea ce specialiștii denumesc„ zona gri” a comunicării, unde sunt amestecate atât informații, cât și doleanțe reale cu date false.
Profesorul Ciprian Cucu, expert în combaterea dezinformării, spune că nu mai e suficient doar ca autoritățile să reacționeze la mesajele false.
„Cred că nu mai este suficientă doar o atitudine reactivă a Guvernului, pentru că este clar că există adevărate rețele de dezinformare care profită politic sau financiar de orice temă care poate fi contestată. Cred că ar trebui, la nivel de autorități creat unui organism care să se ocupe exclusiv de comunicare și care să pună la un loc informații care vin de la toate autoritățile, nu doar de la Guvern”, spune Ciprian Cucu pentru Europa Liberă.
Ce se va întâmpla cu taxele, potențial de noi dezinformări
Boicotul nu se vede la ghișeu, declară pentru Europa Liberă șefa Direcției de Taxe și Impozite de la Primăria Ploiești, Simona Dolniceanu.
La Ploiești, până pe 12 ianuarie își plătiseră impozitele 4.580 de persoane, dintre care 4.400 cu bonificație. În total, sunt 140.000 de roluri fiscale.
Comparativ cu anul trecut, suma încasată din impozite era mai mare. Până la alte reglementări, toți banii din impozitele locale rămân în visteria autărităților locale.
În spațiul public apar deja zvonuri că autoritățile centrale ar vrea să folosească acești bani. Guvernul le-a negat sâmbătă. Dar ele continuă să apară atât în social media, cât și în presa mainstream, cu titlul de „informații pe surse”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI