Analiză | Stoltenberg: „NATO e aici, e vigilentă și pregătită să se apere”. Ce se întâmplă cu strategia pentru Marea Neagră?

„NATO va continua să își protejeze populația și să apere în permanență întreaga suprafață a teritoriului aliat”, arată declarația, care amintește că zona Mării Negre este de importanță strategică pentru NATO.

Formularea unei strategii concrete, însă, care să implice o prezență NATO accentuată la Marea Neagră nu este un proces facil. După cum remarcă pentru Europa Liberă expertul în relații internaționale la Institutul European al Universității din Florența, Marius Ghincea, găsirea unor modalități prin care conceptul strategic să fie tradus în acțiuni concrete este o chestiune pe termen lung.

„Există diferențe semnificative de viziune strategică la Marea Neagră, nu doar între România și Turcia, ci și în relația cu Bulgaria. Cele trei țări au perspective, în unele aspecte, diametral opuse pentru că au și o percepție a amenințării diferită. Turcia are o abordare mai degrabă pragmatică în privința războiului și a încercat să își maximizeze beneficiile lucrând și cu Rusia și cu Occidentul”, explică Marius Ghincea.

Expertul în relații internaționale Marius Ghincea spune că la nivelul NATO au existat întotdeauna disensiuni de viziune în ceea ce privește Marea Neagră. Acum câțiva ani, România a propus crearea unei flotile NATO la Marea Neagră , iar Bulgaria s-a opus la acea dată.

„Acum, Turcia, care este îndrituită să ducă la îndeplinire dispozițiile Convenției de la Montreaux are dorința de a nu permite creșterea prezenței aliate non-locale (în afara României și Bulgariei), din motive strategice, pentru a-și menține o influență ridicată", adaugă Marius Ghincea.

Marea Neagră a fost însă menționată drept punct strategic în toate luările de poziție de marți.

Întrebat despre poziția Turciei cu privire la Marea Neagră, secretarul general al NATO a menționat, în ultima conferință a zilei de marți, că există o prezență sporită la Marea Neagră încă de după 2014, de după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. El a menționat și sporirea prezenței militare, anul acesta, atât la baza Mihail Kogălniceanu, cât și prin Grupul NATO condus de Franța, la Cincu.

La rândul lui, secretarul de stat american Antony Blinken, care s-a întâlnit la București cu președintele, premierul și ministrul de Externe, a transmis, marți, de la sediul Ministerului de Externe, că Statele Unite vor sprijini România pentru a-și consolida securitatea la Marea Neagră. „Zona Mării Negre este un element esențial al strategiei NATO”, a declarat el.

Julianne Smith: Odată ce războiul se va fi încheiat, aliații NATO vor căuta modalități creative de a spori securitatea Mării Negre

Pentru a spori în mod concret securitatea și cooperarea de securitate la Marea Neagră între cele trei țări membre NATO cu ieșire la aceasta, ar trebui să fie făcuți trei pași, spune Marius Ghincea:

1. O mai bună înțelegere a pozițiilor și viziunilor strategice ale celor trei țări, inclusiv la nivel conceptual. „Românii nu înțeleg foarte bine perspectiva strategică a Bulgariei și Turciei, iar celelalte două țări sunt în aceeași situație”.
2. Identificarea zonelor în care există convergență de interese și perspective. „Trebuie identificate oportunitățile pentru creșterea cooperării de securitate la Marea Neagră și a dezvolta un cadru care să treacă peste disensiunile existente între cele trei țări”.
3. Construirea, pe baza zonelor în care există convergență, a unor soluții pentru a atenua disensiunile din punctele aflate în totală divergență.

Deocamdată, admitea luni ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, pentru Europa Liberă, măsurile de sporire a securității la Marea Neagră sunt „în lucru”.

NATO și SUA, mesaj pentru România: „Vom reafirma susținerea noastră pentru Ucraina”

Eforturile prezente se concentrează pentru ca „Rusia să oprească războiul din Ucraina, care a avut un impact major asupra securității regiunii Mării Negre. Vrem să îndepărtăm nave rusești de porturile ucrainene. Vrem să oprim atacurile. Vrem ca Putin să oprească războiul. Ar putea face asta astăzi, dacă ar vrea. Deci asta rămâne principala prioritatea”.

Sprijinul pentru Ucraina a fost punctul principal al dezbaterilor și luărilor de poziție de marți de la București.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba a spus în declarația formulată alături de Secretarul general Jens Stoltenberg că e nevoie de un ritm accelerat pentru oferirea de ajutor. Iar celui militar i se alătură un sprijin non-militar, din perspectiva iernii – combustibil, generatoare de energie, echipamente.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a cerut la București aliaților ajutor rapid pentru apărarea antiaeriană a țării sale și a mulțumit pentru ajutorul non-militar pentru supraviețuirea în timpul iernii.

Kuleba a cerut armament pentru apărarea antiaeriană, inclusiv sistemul de apărare antiaerian și anti-rachetă Patriot. Tema este „în discuție”, a spus ulterior Jens Stoltenberg, în conferința de presă de la finalul zilei. A trimite sistemul Patriot implică detalii importante de utilizare și mentenanță, preciza el.

Oricum, insistă secretarul general al NATO, Alianța va fi alături de Ucraina atât timp cât este nevoie. În plus, liderii NATO insistă că Alianța este unită.

În planul comunicării publice, liderii participanți la reuniune au încercat să transmită mesajul unității NATO.

„Prezența dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea țărmului Mării Negre, este extrem de relevantă și de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate și angajament strategic”, a spus președintele Iohannis în deschiderea reuniunii ministeriale de externe NATO de la București.

Pe fondul declarațiilor și acțiunilor favorabile Rusiei venite dinspre Ungaria și al încercării Turciei de a se plasa mereu la mijlocul distanței dintre Kiev și Moscova, mesajul de unitate a fost transmis nu doar în declarații, ci și prin adresări directe, pe numele mic.

Nu doar o dată. „Dragă Klaus”, i-a spus secretarul general al NATO președintelui României; „Dragă Jens”, a răspuns acesta, iar de la întâlnirea bilaterală dintre secretarul de Stat american Antony Blinken și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, nu au lipsit „dragă Tony” și „dragă Bogdan”.

„Cred că acesta a fost principalul semnal pe care a încercat să îl transmită marți NATO - acela de unitate în față pericolului rusesc și, în subsidiar, chinezesc”, conchide Marius Ghincea.