Ambii lideri, prezenți la ședința Consiliului European de joi, de la Bruxelles, s-au restrâns de la declarații politicoase despre celălalt.
Rutte a spus despre Klaus Iohannis că este „un om minunat” și că, în calitatea sa de președinte al României, a lucrat foarte bine cu el. „Este un lider credibil pentru ţara lui”, a adăugat Rutte.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi la Bruxelles, că are o abordare uşor diferită în ceea ce priveşte viitorul Alianţei Nord-Atlantice faţă de cea a contracandidatului său la funcţia de secretar general al NATO Mark Rutte, dar că, „fiind o competiţie atipică, nu cred că este rolul meu să spun despre celălalt competitor cum va face şi ce va face”.
El a spus că-i deosebesc geografia, istoria şi, abordarea unor teme „cu siguranţă (...) foarte constructive”, dar „uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO”.
Cât privește susținerea pe care ar fi obținut-o din partea statelor membre UE, el a evitat să dea un răspuns clar, rezumându-se la a comenta că „rezultatele sunt deosebit de sensibile”, iar statele nu doresc ca „în spaţiul public să se vehiculeze felul în care au reacţionat”.
El a explicat că la NATO nu există o procedură publică, nu se votează, rezultatul se stabileşte consensual, „şi atunci aceste discuţii sunt destul de complexe, fiindcă lumea nu doreşte ca în spaţiul public să se vehiculeze felul în care au reacţionat. Eu cunosc reacţiile, dar, pentru a proteja aceste sensibilităţi, prefer să nu le spun public”, a conchis şeful statului.
„După cum am răspuns şi la altă întrebare, nu este uzual să se facă declaraţii după aceste negocieri”, a declarat el.
Îți mai recomandăm Jens Stoltenberg, ultimul raport la șefia NATO. „Ucrainenilor le lipsește muniția, nu curajul”El a evitat să spună și dacă a primit vreun semnat din partea SUA, Franța, Germania și Marea Britanie, care și-au anunțat deja susținerea pentru candidatura lui Mark Rutte.
„Aceste poziții vor fi exprimate de statele respective și de reprezentanții lor, nu de mine. Despre aceste chestiuni nu se prea fac declarații decât în formatul NATO, dar pot să vă spun că sunt discuții foarte bune”, a spus Iohannis.
Iohannis spune că decalogul său pentru șefia NATO a fost „foarte bine primit” și că „mulți au menționat” că a venit „exact cu temele care sunt foarte importante” pentru viitorul NATO.
Cât privește reacția lui Mark Rutte la anunțul candidaturii sale, Iohannis a spus că „niciunul dintre noi doi nu dorește ca, prin această competiție, să se strice proiecte sau relații care au fost construite în ani, dimpotrivă. Deci este chiar o competiție constructivă.”
Iohannis a refuzat să comenteze și posibilitatea de a viza un post în conducerea Uniunii Europene. „Eu mă concentrez pe discuţiile pentru NATO”, a declarat președintele român.
Slovenia ia în calcul și candidatura lui Klaus Iohannis
În context, premierul Sloveniei, Robert Golob, a lăsat deschisă posibilitatea, ca ţara sa să sprijine candidatura preşedintelui Klaus Iohannis la şefia NATO. Asta chiar dacă, iniţial, Ljubljana anunţase că îl susţine pentru funcție pe premierul olandez Mark Rutte.
Anunțarea candidaturii lui Klaus Iohannis a schimbat lucrurile, spune premierul sloven, care a explicat că e de acord cu punctul de vedere ale preşedintelui român referitoare la „regionalitatea poziţiilor” de conducere.
„continuăm să analizăm acest lucru (candidatura la şefia NATO - n.r.), ceea ce înseamnă că acum, din moment ce există doi candidaţi, îi vom lua în serios pe amândoi”, a menţionat premierul Sloveniei.
Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob.
Pe 12 martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale Alianţei Nord-Atlantice.
În momentul în care a făcut anunţul, cel puţin 20 din cei 32 de membri ai NATO, între care cei mai importanţi membri occidentali - SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania -, îşi anunţaseră deja sprijinul pentru Mark Rutte. Iohannis ar putea câştiga însă teren mai ales în rândul esticilor, în condiţiile în care Ungaria şi Bulgaria, cărora li s-ar putea adăuga Turcia, au anunţat deja că nu sunt de acord cu olandezul Rutte în fruntea NATO.
Decizia privind persoana numită în funcția de secretar general al NATO se ia prin unanimitatea de voturi a statelor membre ale Alianței.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Îți mai recomandăm Klaus Iohannis candidează la șefia NATO. Reacții de la Bruxelles: Sunt șanse minime, poate negociază alt job