Stoltenberg a spus că, deși aliații NATO au resursele necesare pentru a ajuta Ucraina, acum este o chestiune de decizie politică ca blocul de 32 de membri să-l oprească pe președintele rus Vladimir Putin.
Documentul acoperă activitatea și realizările NATO pe tot parcursul anului, inclusiv la summit-ul de la Vilnius și sprijinul acordat Ucrainei invadate de Rusia. Secretarul general al NATO s-a referit la primirea Finlandei în Alianță, cel de al 31-lea aliat al său, la summitul de la Vilnius, unde Alianța și-a consolidat apărarea colectivă și a adus Ucraina mai aproape de NATO, și la aprofundarea cooperării cu partenerii NATO în regiunea indo-Pacific.
Raportul conține rezultatele sondajelor anuale de percepție a publicului NATO și detaliază cum evoluează NATO pentru a face față numeroaselor amenințări cu care se confruntă omenirea.
În 2023, NATO a comandat sondaje în toate cele 31 de state membre și în Suedia, doar invitată să adere la acea dată, pentru a înțelege percepțiile cetățenilor despre NATO.
„Sprijinul pentru Alianța noastră, legătura transatlantică și apărarea colectivă rămân puternice. 82% consideră că este importantă colaborarea dintre America de Nord și Europa în materie de siguranță și securitate”, a spus Stoltenberg.
Raportul include, de asemenea, detalii despre cheltuielile de apărare națională estimate pentru 2023 de toți cei 31 de aliați NATO.
În 2023 a avut loc cea de-a noua creștere anuală a cheltuielilor pentru apărare, cu o creștere fără precedent de 11% în rândul aliaților europeni și al Canadei.
Până la sfârșitul anului 2024, aliații europeni și Canada vor fi cheltuit încă 600 de miliarde de dolari pentru apărare, întrucât au convenit asupra Angajamentului de investiții în apărare în 2014.
Stoltenberg a cerut statelor membre să furnizeze Kievului muniție și echipament militar.
El a spus că trupele ucrainene sunt depășite și le lipsește armamentul în confruntarea cu trupele rusești, care nu scade în intensitate nici la doi ani de la invadarea totală a Ucrainei de Rusia lui Putin.
„Ajutorul fără precedent din partea aliaților NATO a ajutat Ucraina să supraviețuiască ca națiune suverană. Dar, acum, Ucraina are nevoie de și mai mult sprijin și are nevoie de el acum”, a spus Stoltenberg.
„Ucrainenii nu sunt fără curaj, ci sunt fără muniție. Împreună, avem capacitatea de a oferi Ucrainei ceea ce are nevoie. Acum, trebuie să arătăm voința politică de a face acest lucru. Toți aliații trebuie să sape adânc și să livreze rapid. Fiecare zi de întârziere are consecințe reale pe câmpul de luptă din Ucraina”, a spus Stoltenberg.
Trupele ucrainene au fost forțate să-și raționalizeze stocurile de muniție și artileria pe câmpul de luptă din est, după ce forțele rusești, încurajate de succesul asaltului asupra orașului industrial Avdiivka, de la începutul acestui an, au continuat, în ciuda pierderilor umane pe care Kievul spune că le-ar fi înregistrat Rusia.
Pe măsură ce invazia neprovocată a Rusiei a intrat în al doilea an, un pachet de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari, din partea principalului susținător al Ucrainei, Statele Unite, rămâne blocat în Camera Reprezentanților condusă de republicani, în ciuda susținerii bipartinice din Senat.
Stoltenberg a avertizat că eșecul susținerii Ucrainei tocmai în momentele sale critice ar fi o eroare cu consecințe grave pentru Occident.
„Acesta este un moment critic și ar fi o greșeală istorică să-i permitem lui Putin să domine. Nu putem permite liderilor autoritari să-și facă drumul folosind forța. Acest lucru ar fi periculos pentru noi toți", a spus el.
Stoltenberg, care va părăsi postul de secretar general al NATO la sfârșitul lunii septembrie, a avertizat și Moscova că orice încercare de a organiza alegeri prezidențiale organizate în teritoriile ucrainene ocupate ar fi contrară dreptului internațional.
„Desigur, încercările Rusiei de a organiza alegeri în regiunile ocupate ale Ucrainei sunt complet ilegale, încălcând legea internațională”, a spus el.
Fost premier al Norvegiei, Jens Stoltenberg (65 de ani) a fost numit în fruntea NATO pe 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani.
După două mandate, prezența sa la șefia NATO a fost prelungită în 2022 până la 30 septembrie 2023, în contextul războiului din Ucraina, după ce Rusia a invadat țara vecină pe 24 februarie 2022.
În iulie 2023 mandatul său a fost prelungit din nou până în octombrie 2024.
„Sunt onorat de decizia aliaţilor din NATO de a-mi extinde mandatul de Secretar General până la 1 octombrie 2024. Puntea transatlantică între Europa și America de Nord ne-a asigurat libertatea și securitatea pentru aproape 75 de ani şi, într-o lume mai periculoasă, Alianţa noastră este mai importantă ca oricând”, a scris Jens Stoltenberg pe Twitter pe 4 iulie 2023, cu doar o săptămână înainte de summitul NATO de la Vilnius.
