După 200 de ani de neutralitate. Steagul Suediei, arborat la sediul NATO

Suedia a aderat oficial la NATO după ce invazia rusească în Ucraina a determinat-o să-și regândească politica de apărare și să renunțe la celebra sa neutralitate.

Începând cu 7 martie 2024, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) numără 32 de țări membre.

Suedia a devenit cel mai nou membru al NATO, după ce și-a depus la Washington instrumentul de aderare (CET) la Tratatul Atlanticului de Nord. Guvernul Statelor Unite ale Americii este depozitar al Tratatului Atlanticului de Nord.

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a predat oficial documentele de aderare Departamentului de Stat al SUA, pasul final al unui proces de luni de zile.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a primit documentele, despre care a spus că sunt produsul „a aproape doi ani de diplomație neobosită” a membrilor NATO. Documentele au fost puse într-un seif la Departamentul de Stat al SUA.

„Dacă faci un pas înapoi și te gândești la locul în care ne aflam acum trei ani, nimic din toate acestea nu era previzibil”, a declarat Blinken.

El s-a referit la „politica de nealiniere veche de 200 de ani” a Suediei, care se întinde până la războaiele napoleoniene, și la lipsa apetitului poporului suedez de a se alătura alianței înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie 2022.

„Apoi totul s-a schimbat”, a spus diplomatul american.

„Suedia aduce cu ea forțe armate capabile și o industrie de apărare de primă clasă. Aderarea Suediei face NATO mai puternică, Suedia mai sigură și întreaga Alianță mai sigură. Aderarea de astăzi demonstrează că ușa NATO rămâne deschisă și că fiecare națiune are dreptul să-și aleagă propria cale”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că aderarea Suediei a fost o victorie pentru toată lumea, numind țara „un aliat puternic și o țară în care se poate avea încredere”.

„Ucraina a sprijinit întotdeauna Suedia în căutarea aderării la NATO și îi mulțumesc Suediei pentru sprijinirea țării noastre. Va exista o zi in care si Suedia va putea felicita Ucraina pentru aderarea la alianță. Împreună, suntem mereu mai puternici”, a spus el.

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson le-a mulțumit aliaților săi pentru că au primit Suedia în blocul militar.

„Vom depune eforturi pentru unitate, solidaritate și împărțirea sarcinilor și vom adera pe deplin la valorile Tratatului de la Washington: libertatea, democrația, libertatea individuală și statul de drept. Mai puternici, împreună”, a spus premierul suedez.

Aderarea Suediei la NATO era greu de imaginat în urmă cu doi ani, înainte ca Rusia lui Putin să invadeze Ucraina, nedeclarat și neprovocat.

Suedia a rămas neutră în ambele războaie mondiale, dar când trupele rusești au început să mărșăluiască spre Kiev în februarie 2022, Suedia și vecina sa nordică, Finlanda, au intrat în alertă. Moscova devenise o amenințare pentru toate țările din apropiere care nu erau membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Suedia și Finlanda au fost invitate să adere la NATO la summitul de la Madrid, în iulie 2022, la cinci luni după ce Rusia a invadat Ucraina.

Finlanda, care împarte o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia, s-a alăturat oficial alianței în aprilie 2023. Lungimea graniței Rusiei cu state NATO s-a dublat odată cu aderarea Finlandei la alianța nord-atlantică, o lovitură pentru președintele rus Vladimir Putin, care a încercat să oprească extinderea alianței.

Blocajul Turcia și Ungaria

Numai că, în timp ce Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO fără obstacole majore, cererea Suediei de a adera la bloc a fost blocată luni de zile de Turcia și Ungaria, care se bucură de relații amicale cu Moscova și care au amânat ratificarea aderării Stockholmului.

NATO a trebuit să aștepte aproape 18 luni pentru ca Turcia și Ungaria să permită în sfârșit Suediei să se alăture alianței militare.

Suedia este a cincea țară ca mărime din Europa - mai mare decât Germania - cu o lungime de 1.600 de kilometri de la nord la sud și cu o coastă de două ori mai lungă.

Inițial, Turcia a cerut ca Stockholmul să predea mai multe persoane, despre care Ankara a susținut că ar fi „teroriști”, iar Ungaria s-a arătat nemulțumită de criticile suedezilor la adresa Budapestei privind derapajele de la principiile statului de drept.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat Stockholmul că-i susține pe militanții kurzi și că le-a permis să manifesteze în stradă.

Într-un final, Parlamentul Turciei a aprobat în luna ianuarie a acestui an cererea Suediei după luni de tensiuni între cele două națiuni, declanșate în primul rând de o serie de proteste de ardere a Coranului în Suedia, care i-au înfuriat pe parlamentarii turci.

Iar Ungaria a făcut Suedia să aștepte și mai mult, prim-ministrul Viktor Orbán refuzând în mai multe rânduri să-și dea acceptul.

Unii experți cred că tergiversarea ratificării a fost o strategie a Budapestei de a obține concesii din partea Comisiei Europene, care a înghețat fonduri destinate Ungariei din cauza unor derapaje de la regulile statului de drept și de la valorile democratice.

În cele din urmă, Parlamentul Ungariei a aprobat aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică luna trecută.

Următorul summit anual al NATO va avea loc în iulie la Washington și va marca cea de-a 75-a aniversare a alianței.

Ce aduce Suedia în NATO?

În primul rând, va fi un hub pentru activitățile militare în partea de nord a Europei, legând Suedia de celelalte țări nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda și Norvegia - toate în aceeași uniune militară pentru prima dată în istoria modernă.

În 2009, cvintetul a convenit asupra Cooperării Nordice de Apărare (Nordefco). Deși nu este un pact de apărare reciprocă, acesta are caracteristici similare care permit, de exemplu, accesul statelor participante la spațiul aerian și la infrastructura militară a celorlalte.

Prin urmare, pe măsură ce Suedia se alătură Alianței, există deja o bună parte de integrare și cooperare regională.

În al doilea rând, Suedia va întări apărarea celor trei state baltice membre NATO - Estonia, Letonia și Lituania - oferind sprijin maritim și aerian rapid și sporind numărul de trupe. Suedia va trimite 800 de ofițeri în brigada NATO din Letonia în 2025.

Anterior s-a pus mai mult accent pe așa-numitele „forțe tripwire” în statele baltice, cu o strategie de încetinire a inamicului și apoi de contraatac, pentru preluarea teritoriului pierdut. Dar, cu sprijinul suedez, accentul se va pune pe nerenunțarea la niciun centimetru de teritoriu.

O forță tripwire (numită uneori o placă de sticlă ) este o abordare strategică în teoria descurajării. Forța tripwire este o forță militară mai mică decât cea a unui potențial adversar, concepută pentru a semnala angajamentul părții în apărare față de un răspuns armat la agresiuni viitoare, fără a declanșa o escaladare a tensiunilor.

Probabil că Suedia ar fi putut fi întotdeauna membră NATO. Din punct de vedere istoric, motivul oficial pentru care nu s-a alăturat a fost ca să nu abandoneze Finlanda și să nu o lase țara nordică ca un tampon între alianța occidentală și Uniunea Sovietică.

Așa că, atunci când Finlanda a început să bată la ușa NATO în primăvara anului 2022, pentru Stockholm decizia a fost ca și luată. A fi singura putere non-NATO din jurul Mării Baltice (excluzând Rusia, desigur) nu ar fi fost o perspectivă prea atractivă pentru Suedia.

Poate cel mai evident avantaj al aderării Suediei la NATO este că Marea Baltică va deveni ceva asemănător unui „lac NATO”. Statele membre NATO vor înconjura enclava rusă Kaliningrad și vor controla țărmurile de nord și de sud ale Golfului Finlandei, care duc la al doilea oraș al Rusiei, Sankt Petersburg.

Gotland, cea mai mare insulă din Marea Baltică, va fi dintr-o dată de o importanță cheie. Parte a Suediei, la numai 300 de kilometri de Kaliningrad, insula va beneficia de noi facilități militare. Principalul port militar de pe insulă va fi extins, iar un regiment local care a fost desființat cu ani în urmă va fi reînființat.

De asemenea, Suedia își va moderniza rețeaua feroviară astfel încât să fie capabilă să transporte încărcături militare mai mari în toată țara.

Al doilea oraș și cel mai mare port al Suediei, Göteborg, de pe coasta de vest a țării, își va crește și capacitatea militară, devenind probabil un nod major și un punct de intrare pentru echipamentele militare și trupele NATO.

Suedia are un istoric de colaborare cu NATO pentru că a făcut parte din programul Alianței pentru Pace (PfP) din 1994.

Douăzeci de ani mai târziu a devenit Partener de Oportunitate Îmbunătățită (EOP) pentru alianța militară. Cooperarea a devenit astfel și mai profundă, cu exerciții comune regulate și mai multă interoperabilitate cu alianța occidentală.

Trupele Suediei au servit sub comandanții NATO în Afganistan și Bosnia-Herțegovina.

Suedia a atins deja ținta dorită de NATO de a cheltui cel puțin 2% din produsul său intern brut (PIB) pentru apărare, o realizare pe care mulți membri ai alianței nu au îndeplinit-o încă.

Stockholmul a semnat un Acord de cooperare în domeniul apărării (DCA) cu Statele Unite în decembrie 2023, care va permite accesul echipamentelor și trupelor militare americane pe teritoriul suedez. Dar, la fel ca celelalte națiuni nordice ale NATO, Suedia nu va găzdui arme nucleare sau baze permanente NATO.

Un alt aspect despre care mulți oficiali NATO vorbesc ca de o valoare adăugată prin apartenența Suediei la NATO sunt armele pe care Suedia le va aduce alianței.

Suedia are două active militare de clasă mondială: submarinele sale cu care acoperă mari porțiuni din Marea Baltică, punând astfel sub control fiecare posibilă mișcare a Rusiei, și avioanele de luptă JAS 39 Gripen produse de SAAB, corporație aeronautică suedeză.

Aderarea Suediei la NATO va aduce întreaga flotă nordică de avioane de luptă la peste 250, iar Stockholmul are în vedere trimiterea unora dintre ele în Ucraina.

Suedia ar putea deveni un participant foarte activ la poliția aeriană a NATO, nu numai deasupra Mării Baltice.

De asemenea, Suedia este unul din cei mai mari exportatori de arme din lume, în special către Statele Unite, și este cunoscută pentru armele sale ghidate, armele antitanc de infanterie și vehiculele blindate.

Singurele sale puncte slabe țin de numărul relativ mic de trupe, cu doar 38.000 de membri, și lipsa activelor maritime mai mari, cum ar fi navele mari de luptă. Suedia se bazează în special pe corvete, care au capacități inferioare de apărare aeriană.

Regiunea nordică/baltică va fi împărțită în două comenzi diferite ale forțelor comune.

Suedia se va alătura Danemarcei, Finlandei și trio-ului baltic sub comanda NATO, cu sediul în Brunssum/Țările de Jos, în timp ce Norvegia se află sub comanda Norfolk, Virginia/Statele Unite, care se ocupă în principal de problemele și provocările de securitate din Atlantic.

​Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

Suedia se pregătește pentru era NATO