Patriotism vs naționalism | Cum a ieșit RoExit din grupurile de Facebook și a devenit partid politic

Oamenii din spatele conturilor naționaliste sunt principali promotori ai dezinformării, dar și primele victime ale propagandei, spun experții în dezinformare.

Aceasta deoarece au senzația că dețin adevărul absolut, iar când ceilalți nu reacționeză cum doresc ei, ajung să folosească orice mijloc pentru a-și impune punctul de vedere.

RoExit, de la grupuri pe Facebook, la partid politic

„RoExit” a fost un subiect intens dezbătut în special în ultima jumătate a lui 2021, pe unele grupuri și pagini publice de Facebook din România. Primul grup RoExit a fost creat în 2016, iar prima postare în 2017.

Interesul pentru subiect a crescut din acel moment constant, după cum reiese din numărul postărilor care conțin cuvântul „RoExit”, cuantificate de motorul de măsurare a interacțiunii pe Facebook, Crowdtangle.

În 2017, au fost doar 63 de postări, 1.591 în 2018, 448 în 2019, 1.267 în 2020 și 5.702 în 2021. Dintre postările din 2021, trei sferturi au apărut în ultimele trei luni ale anului pe fondul apariției intenției de introducere obligatorie a certificatului verde.

Prin propagarea de știri false sau opinii părtinitoare, numărul de adepți ai curentului a crescut. Principalii promotori ai ideii de părăsire de către România a Uniunii Europene nu au fost însă membrii grupurilor cu același nume, ci politicieni sau persoane publice cunoscute. Temele ridicate de ei au fost însă intens dezbătute pe grupuri, cititorii fiind dispuși să-și susțină intens punctul de vedere.

Instabilitatea politică de la granițele României, izbucnirea conflictului din Ucraina, dar și renunțarea la impunerea măștii în spațiile publice au făcut ca interesul pentru subiect să scadă semnificativ în 2022.

Ce a rămas însă după agitația din social media de la finalul anului trecut este capitalizarea politică a ideii de RoExit. Trei clujeni - Robert Vitoș, Smaranda Nicoleta Lup și Sergiu Dan Grecu au cerut în aprilie înscrierea partidului RoExit la tribunal, iar cererea ar fi fost acceptată în 9 iunie, după cum anunțau fondatorii.

Discursurile împotriva instituțiilor internaționale sunt o constantă a naționalismului extrem românesc după 1989. (Imagine: captură Facebook, grup pentru promovarea ieșirii României din Uniunea Europeană)

„Vom lupta pentru ieșirea din Uniunea Europeană, din OMS și din alte organizații cu caracter globalist. Ne vom îndepărta de FMI, de Banca Mondială și așa mai departe. Corporațiile multinaționale mulg România de bani și de forță de muncă, în timp ce poporul este ținut în sărăcie și deznădejde”, arată în mesajul public Robert Vitoș, un tânăr de 23 de ani, fondator al partidului.

Naționalistul - principalul promotor al dezinformării online

Ciprian Cucu este lector universitar și expert în dezinformare. În primele două luni ale pandemiei, între martie și aprilie 2020, a fost coordonatorul în România a unei echipe internaționale care a realizat un studiu despre dezinformare și cei care o propagă în mediul online.

Echipa sa a analizat peste 35 de mii de profiluri de Facebook, având drept criteriu de selecție succesul la public. A descoperit tipologia oamenilor care se aflau în spatele dezinformării și care este legătura dintre dezinformare, patriotism și naționalism.

„Am căutat teme precum religia, poziția politică, predispoziția pentru teoriile conspirației, filosofia new age. Principala diferență dintre analizarea informațiilor și analiza profilurilor este că, atunci când ne-am uitat la profiluri, am luat în considerare toate postările (pentru a defini caracteristicile care descriu cel mai bine un profil), nu doar acele postări care sunt dezinformare”, explică Cucu metodologia de analiză a datelor.

Studiul a arătat că 85% dintre cei care propagă dezinformări sunt naționaliști, urmați de adepții ideologiei conservatoare - 80% și de cei cu înclinații pentru teoriile conspirației. Alte elemente distinctive ale celor care postau informații false sunt religiozitatea, o viziune asupra lumii new-age și negarea științifică.

Suprapunerea dintre principalele trei caracteristici este de asemenea semnificativă: 70% dintre profiluri sunt atât naționaliste, cât și conservatoare, 60% sunt naționaliste și predispuse să urmeze teoriile conspirației, 60% sunt conservatoare și urmează teoriile conspirației și 50% au toate cele trei caracteristici.

Ilustrație a profilului celor care distribuie informație falsă pe internet.

Experții au identificat cinci tipuri de caractere care propagă dezinformarea.

• Activistul

Postează, în general, conținut împotriva guvernului actual. De obicei, are opinii politice puternice, fie extremă stângă (destul de rar), fie extremă dreaptă/ultraconservatoare. Majoritatea îmbrățișează sau admiră liderii autocrați din întreaga lume, precum Putin, Trump sau Bolsonaro.

• Apăratorul

Foarte tradiționalist, motivat de valori naționaliste și religioase. „Romanțează” victoriile istorice, mitizează liderii istorici și cheamă la unitate în religie, în timp ce detestă majoritatea ideilor de progres social.

• Conspiraționistul

Profiluri preocupate de „noua ordine mondială”, chemtrails (n.r. teoria dârelor chimice)​ sau cipurile de urmărire din vaccinuri.

• Suveranistul

Amestecând naționalismul și activismul politic, ei resping ideea de integrare și sunt puternic antiglobaliști și anti-UE. Sunt de obicei conservatori din punct de vedere social și au folosit pandemia pentru a ataca guvernul pentru că nu protejează țara.

• QAnon

O formă extremă de amestecare a politicii de dreapta cu teoriile conspirației. QAnon este un grup cu sediul în SUA, copiat în întreaga lume, care promovează idei radicale despre elitele mondiale care ar conduce rețele de pedofili ce complotează să preia controlul complet asupra lumii.

Pandemia - turnesolul naționalismului exacerbat

Încă din perioada pandemiei, naționalismul a performat pe rețelele sociale. Unele mesaje au vizat în mod expres identitatea națională și un atac direct asupra ei.

„Când, în mijlocul lockdown-ului s-au interzis temporar procesiunile religioase, mulți au văzut în spate un atac direct asupra ortodoxiei; o perioadă s-a vorbit despre cum ar fi fost bun un vaccin neaoș, dacă ăștia n-ar fi distrus Institutul Cantacuzino; altă temă a inclus ideea că restricțiile sunt menite să ne țină în casă, să poată austriecii să ne fure pădurile”, punctează Cucu unele dintre principalele teme naționaliste care au circulat în pandemie.

În studiul coordonat de expertul Ciprian Cucu se arată că naționalismul este dominant în profilul celui care promovează dezinformări.

Una din temele naționalismului se bazează pe sentimentul religios și protocronism, pe o nostalgie pentru un trecut măreț - mitizat și falsificat.

„Amintește de modul în care încerca Ceaușescu să construiască „România măreață” trăgând o linie de la Burebista și Decebal la Ștefan cel Mare și Mihai Viteazu, culminând cu el însuși”, spune Ciucu.

O altă manifestare a naționalismului este nașterea curentului suveranist, care are ca mesaj principal „prin noi înșine”. Suveraniștii promovează o viziune în care primează națiunile și orice formă de integrare în structuri internaționale (UE, NATO) este considerată nocivă pentru că vine la pachet cu „cedarea suveranității”.

Conspiraționismul ajută și el la solidificarea naționalismului. Fundamentarea conspiraționismului este bazată pe tendința de a crede că toate evenimentele majore sunt parte a unor conspirații ca expresie a preferinței pentru explicații simple într-o lume tot mai complexă. E mai ușor de crezut că ceva este creația unei forțe suprastatale decât să înțelegi mecanismele medicale, de exemplu.

Protest al Alianței pentru Unirea Românilor în fața Ministerului Sănătății, 30 ianuarie 2021.

„Similar, tendința de a interpreta evenimentele în cheie naționalistă, este parțial ancorată într-un complex de inferioritate care devine paranoid: dacă noi suntem parte dintr-o tradiție măreață, singurul motiv pentru care nu ne merge atât de bine precum merităm este că alții ne sabotează și ne fură”, explică Cucu.

Pe acest fond, spune expertul, este explicabilă creșterea în sondaje a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), „în siajul autointitulatului patriot George Simion și a agitatei doamne Șoșoacă”. Succesul politic este înregistrat mai ales la cei care caută un țap ispășitor pentru situația în care se găsesc ei și țara, pentru că „străinul” este cel mai ușor de blamat.

După scăderea numărului de cazuri de Covid, perspectiva naționalist-suveranistă și-a centrat atenția pe războiul din Ucraina. Majoritatea influencerilor din rețeaua dezinformării - Oana Lovin și Iosefina Pascal sau avocații Gheorghe Piperea și Dan Chitic - au susținut că NATO este mai rea decât Rusia.

În viziunea conspiraționiștilor, marele pericol pentru România nu este nici războiul și nici pandemia, ce globalismul, care ar urmări să distrugă identitatea națională.

O altă temă instrumentalizată de naționaliști a fost relația dintre România și Ucraina cu narative ca „Ucraina a „furat” teritorii românești” sau cele legate de „Planul Kalergi” - teoria conspiraționistă care susține că elitele vor să înlocuiască populația europeană cu imigranți.

Maria Șandor este un exemplu de activist AUR care a înlocuit teoriile conspirației cu lupta națională de clasă. Cu peste 100 de mii de urmăritori, Maria Șandor este unul dintre cei mai urmăriți utilizatori de Facebook apropiați AUR, iar contul ei a crescut în pandemie pe fondul promovării și susținerii tuturor teoriilor conspirației.

După începerea războiului din Ucraina, și-a mutat atenția spre steagurile ucrainene. A dus o campanie prin care dădea jos de pe primării din țară steagurile afișate simbolic, din solidaritate. Clipurile sale, în care acțiunea era însoțită de scandal, au atras zeci de mii de reacții și comentarii de susținere. Unul dintre clipuri a ajuns la aproape de 200 de mii de aprecieri.

Un alt exemplu de inflamare a rețelelor sociale în urma unor acțiuni politice naționaliste îl are în prim-plan pe senatorul PSD Călin Matieș. La sfârșitul lunii mai, în Alba Iulia a fost montată o statuie reprezentându-l pe Gabriel Bethlen, principe maghiar al Transilvaniei un conducător recunoscut internațional, care a sprijinit dezvoltarea Transilvaniei prin înființarea primelor universități din estul Europei.

Evenimentul a declanșat reacția senatorului PSD Călin Matieș, care a adus un tablou cu Avram Iancu, revoluționarul român activ la două secole după Bethlen. Tema a fost rostogolită online unde utilizatorii de Facebook au putut să se plângă că „maghiarii vor prea multe la noi în țară”, „că poate statuia trebuia pusă undeva mai la margine”, că „la eveniment nu trebuia primită Președinta Ungariei, Katalin Novák”.

Senatorul Matieș, îmbrăcat în port popular, a ținut chiar să-i transmită Katalinei Novák că „Transilvania a fost, este și va fi mereu românească”.

Cum influențează rețele sociale exacerbarea naționalismului?

„Pentru a înțelege cum exacerbează naționalismul folosirea rețelelor sociale trebuie să înțelegem cum reproduc noile tehnologii digitale percepțiile noastre despre lume și în special cum acționează asupra sentimentului nostru de apartenență la o națiune”, explică Nicolae Țibrigan, doctor în sociologie, cercetător al Academiei Române, specialist în analiza dezinformării.

Exacerbarea online a discursului naționalist vine pe fondul revirimentului național-populismului, în general manifestat prin promovarea discursului urii, retragerea liberalismului democratic, schimbările demografice ca urmare a migrației, insecuritatea economică, recesiunile economice, ruptura ideologică între învingătorii și perdanții societății deschise.

Nicolae Țîbrigan, expert al Acdemiei Române e de părere că, în ciuda așteptărilor, rețelele sociale au exacerbat naționalismul, nu l-au disipat.

Mediul digital, cu precădere platformele de socializare și mesageriile criptate, au intensificat fragmentarea dezbaterii publice prin crearea „bulelor de filtrare” bazate pe algoritmi și a „camerelor de rezonanță” (echo chambers).

În interiorul lor publicul este expus selectiv la opinii sau articole care le confirmă credințele și atitudinile deja existente.

„Aceste medii au devenit cu timpul destul de toxice, în condițiile în care asistăm nu doar la o fragmentare a sferei publice, dar și la o încurajare de lipsă de respect față de alte puncte de vedere, toleranță la retorica exclusivistă cu accente xenofobe și discurs de instigare la ură. Iar de aici până la extremism nu e decât un pas”, arată Țibrigan.

Natura participativă a rețelelor de socializare permite utilizatorilor să creeze și să distribuie nestingherit dezinformări și opinii extremiste, fără ca cineva să le poată controla. „Naționalismului digital 2.0” este împachetat de cele mai multe ori în conținut emoțional pentru a deveni cât mai viral.

„Contrar mai multor așteptări că internetul oarecum ar dilua din aceste mișcări populiste și iliberale, acesta a devenit acum o tehnologie de bază pentru menținerea discursului naționalist și a ideii de 'națiunea noastră în primul rând'”, mai spune Țibrigan.

Cum sunt folosite camerele de ecou

Pentru că sunt deja testate, iar oamenii sunt filtrați în funcție de preferințe, naționaliștii digitali folosesc camerele de ecou pentru a reactualiza și a repeta falsele sloganuri politice sau fake news-uri nedezmințite, opinii, idei și concepții despre cum ar trebui „cu adevărat” să arate realitatea.

Ele au scopul ca, la final, să ajungă să întărească și mai mult convingerile naționaliste ale publicului care se transformă în credințe.

„Algoritmul rețelelor de socializare nu fac altceva decât să întărească ecoul acestor camere de rezonanță naționalistă, propunând doar conținut naționalist tricolor pe plac publicului susceptibil, de exemplu, la discursurile promovate de George Simion (liderul AUR) care nu știe nici măcar care este ordinea corectă a tricolorului pe vertical”, arată Țibrigan.

65% din populația României folosește rețelele de socializare pentru a citi știri, arată un sondaj din vara lui 2021. Un altul realizat de INSCOP arăta că 3 din 5 români (59,5%) ar fi votat un partid naționalist și că 64,8% considerau că România trebuie să-și apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă ar risca să-și piardă poziția de membră a UE.