Bun găsit,
Iată subiectele dimineții:
- Cu două zile înaintea alegerilor, România a rămas cu multe întrebări despre Călin Georgescu și implicarea Rusiei în afacerile țării.
- Rebelii sirieni au cucerit orașul Hama, un punct strategic, și par să se îndrepte spre Homs și Damasc.
- Franța este cufundată într-o criză politică, după moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Michel Barnier.
În pragul alegerilor prezidențiale
România se îndreaptă spre al doilea tur prezidențial încă șocată de rezultatele primului tur. După dezvăluirile serviciilor secrete că Rusia s-ar fi amestecat în promovarea campaniei lui Călin Georgescu, doar o mică parte dintr-un război hibrid împotriva României, încă rămân multe întrebări fără răspuns.
De ce a durat atât până când președintele Iohannis a vorbit despre ședința CSAT? De ce nu și-a declarat liderul PSD, Marcel Ciolacu, imediat susținerea pentru Elena Lasconi? Cine a știut și când că exista o interferență statală în alegerile din România? Europa Liberă reflectă asupra acestor întrebări și cercetează promovarea lui Georgescu de pe Facebook, o altă rețea de socializare instrumentalizată în susținerea candidatului filorus.
La București a avut loc ieri seară o manifestație pro-democrație, pro-NATO și pro-UE.
După investigația pe tema firmei de marketing care a promovat dezinformarea rusească și amenințările primite din partea unui susținător al lui Călin Georgescu, Snoop continuă cu o investigație asupra legăturilor susținătorilor lui Georgescu cu Rusia.
Despre legăturile cu Rusia deja se știe, astfel că PressOne întoarce altă piatră: relația cu extremiștii din Germania. În CV-ul lui Georgescu, una dintre referințe este un cunoscut conspiraționist și extremist anti-imigrație care acum încearcă să-și ascundă legăturile cu candidatul român.
Mii de români au ieșit aseară în stradă pentru a susține parcursul european al țării. Mitingul a fost urmărit de Europa Liberă, HotNews, News.ro.
Jurnalista Emilia Șercan transmite prin PressOne o scrisoare deschisă către diaspora: „Te rog să votezi cu gândul la viitorul nostru, al celor rămași în țară, la cel al copiilor, părinților, fraților și surorilor tale, draga mea diasporă.”
Rebelii sirieni cuceresc încă un oraș
Rebelii sirieni au cucerit joi orașul Hama, scrie Reuters, care precizează că aceasta este o lovitură devastatoare împotriva președintelui Bashar al-Assad și a aliaților săi din Rusia și Iran. Este a doua victorie într-o campanie-fulger: cu doar o săptămână în urmă, rebelii au cucerit Alepul, după ani de impas.
Europa Liberă explică cine sunt militanții care au readus războiul din Siria în actualitate, iar Middle East Eye scrie despre importanța orașului Hama, ca simbol al opoziției față de dinastia Assad. Potrivit Al Jazeera, rebelii se vor îndrepta cel mai probabil spre Homs și apoi spre capitala Damasc.
„Odată ce Hama cade, înseamnă că a început căderea regimului”, consideră experții de la Syrian Observatory for Human Rights, citați de AP.
Orașul Hama este un punct important pentru rebelii care se mișcă într-un ritm alert. E posibil ca Homs să fie următorul oraș cucerit, iar apoi orașul cel mai de preț: capitala Damasc.
Din cauza faptului că războiul din Siria este un proxy pentru multe alte state, schimbarea echilibrului peste noapte ar putea avea ecouri în locuri neașteptate. Kyiv Independent scrie despre cum căderea Alepului ar putea veni în avantajul Ucrainei în războiul contra Rusiei, în timp ce Times of Israel scrie despre rolul Israelului și a grupării Hezbollah în conflict, iar Deutsche Welle despre cel al Turciei.
În Middle East Eye, despre motivele complexe pentru care Siria este mai relevantă acum ca niciodată. Același site de știri și think-tankul Council on Foreign Relations scriu despre impactul asupra întregii regiuni.
Ce urmează după căderea guvernului francez
După ce guvernul Barnier a fost dat jos miercuri seară într-o moțiune de cenzură, Franța se află într-un nou impas. Michel Barnier și-a depus demisia dar va rămâne interimar, scrie Politico, până când se va găsi următorul înlocuitor.
Dar cine ar putea să-i ia locul? Asta se întreabă France24 și New York Times. Cert este că următorul premier va trebui să creeze un buget pentru 2025, scrie BBC, și să strângă cumva o majoritate stabilă în spatele său, în legislativul de la Paris.
Președintele francez Emmanuel Macron s-a adresat țării ieri seară. El le-a spus cetățenilor că nu are de gând să demisioneze.
Președintele Emmanuel Macron s-a adresat țării joi seară și a anunțat că vrea să numească un nou premier în următoarele zile, dar că soluția crizei politice nu este demisia lui, conform CNN. El a dat vina pe extrema dreaptă pentru haosul din țară, precizează Le Monde.
Atitudinea lui a fost sfidătoare, consideră The Guardian. Acum, presiunea e din nou pe Macron. Colac peste pupăză, francezii mai trebuie și să inaugureze mâine Notre Dame, proaspăt renovată în urma incendiului din 2019, scrie Reuters.
Foreign Policy se întreabă dacă toate democrațiile sunt destinate haosului.
Alte subiecte:
- Încă nu a fost prins suspectul care l-a ucis pe directorul companiei de asigurări de sănătate UnitedHealth, scrie Reuters.
- Polonia își va lansa în primăvară prima misiune la Stația Spațială Internațională, scrie Notes from Poland.
- Amnesty International prezintă un raport comprehensiv despre genocidul comis de Israel asupra palestinienilor în Gaza.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Sabina