Bun găsit,
Iată subiectele zilei:
- Republica Moldova și Ucraina au început negocierile de aderare la UE.
- Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, a fost eliberat în urma unui acord cu autoritățile americane și se îndreaptă spre Australia.
- Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru fostul ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu, și pentru generalul Valeri Gherasimov, spunând că e posibil ca aceștia să fi comis crime de război în Ucraina.
Moldova și Ucraina încep negocierile de aderare UE
Republica Moldova și Ucraina au început marți negocierile pentru aderarea la UE. Potrivit Europa Liberă Moldova, reprezentanții celor două țări au marcat simbolic începutul negocierilor printr-o conferință interguvernamentală. De aici încolo, fiecare țară va negocia separat, chiar dacă sunt tratate de UE ca un tandem.
Potrivit Kyiv Independent, oficialii europeni și cei ucraineni și-au dorit să poată începe negocierile în iunie, înainte ca Ungaria să ajungă la președinția rotativă a Consiliului European și să poată bloca inițiativa. HotNews scrie că Ungaria, care blochează adesea deciziile Consiliului, consideră Ucraina a fi departe de a îndeplini criteriile de aderare.
Premierul de la Chișinău, Dorin Recean, a declarat că „vom determina împreună cu UE cum vom construi o viață pașnică și prosperă în R. Moldova, la noi acasă”.
Comisia Europeană poate acum să înceapă evaluarea legilor din cele două țări, pentru a vedea cum se pot alinia cu cele europene, conform Euronews - un proces care va dura un an sau doi și este doar primul pas în lungul drum de aderare, scrie Euractiv. Fiecare stat UE trebuie să confirme că Moldova și Ucraina îndeplinesc cele 35 de criterii de aderare, ceea ce poate amâna procesul, conform AP.
Moldova urmează să organizeze și un referendum pe 20 octombrie pe tema aderării la UE, scrie Reuters.
Assange, un om liber după 12 ani
Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, care a publicat documente clasificate ale statului american, a fost eliberat luni după ce a ajuns la un acord provizoriu pentru a pleda vinovat la o singură acuzație: obținerea și publicarea documentelor clasificate. Mai multe la Europa Liberă.
El a fost judecat în insulele Mariana, aflate sub jurisdicție americană, conform AP. Assange este în drum spre țara sa natală, Australia, după proces, potrivit Financial Times; timpul petrecut după gratii în Marea Britanie a fost luat în considerare și întrece condamnarea primită, așa că e liber, explică Australian Broadcasting Company.
Julian Assange a fost judecat într-un teritoriu pacific al Statelor Unite pentru că a refuzat să pună piciorul pe America continentală.
New York Times documentează procesele legale prin care a trecut Assange, în timp ce The Guardian detaliază modul în care acesta a fost vânat de autoritățile americane.
Printre revelațiile din documentele publicate de WikiLeaks se află: un atac al armatei americane care a ucis 11 oameni (inclusiv doi jurnaliști) în Bagdad, crearea Statului Islamic (ISIS) în urma acțiunilor autorităților americane și britanice, emailuri ale democraților americani din 2016 pe care le-ar fi obținut de la serviciile secrete ruse. BBC amintește de sutele de mii de documente obținute de colaboratoarea Chelsea Manning, care arată cum SUA a ucis sute de civili în Afganistan și Irak și a ascuns incidentele. CNN menționează și publicarea manualului militar al închisorii Guantanamo Bay.
Potrivit The Guardian, Assange s-a ascuns timp de șapte ani în ambasada Ecuadorului la Londra după ce Suedia a emis două mandate de arestare pe numele lui, fiind acuzat de agresiune sexuală. El a fost arestat de britanici după ce Ecuadorul i-a retras statutul de azilant, în urma comportamentului său în ambasadă.
CPI emite mandate pe numele lui Șoigu și Gherasimov
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis marți mandate de arestare pe numele fostului ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu, și pe numele șefului statului major, Valeri Gherasimov, pentru presupuse crime de război în Ucraina. Amândoi au plănuit și au executat invazia Ucrainei. Detalii la Europa Liberă.
Potrivit CPI, ambii au cerut atacarea țintelor civile precum infrastructura energetică, au folosit forță disproporționată împotriva civililor și ar putea fi considerați responsabili personal pentru aceste fapte. Mandatul CPI face referire doar la fapte petrecute între 10 octombrie 2022 și 9 martie 2023, care au provocat daune de peste 10 miliarde de dolari și au tăiat accesul la curent pentru 12 milioane de oameni. Conform Reuters, Rusia consideră că infrastructura de energie este o țintă militară și neagă că ar fi tras în civili.
Șeful statului major, Valeri Gherasimov și ministrul Apărării de la acea vreme, Serghei Șoigu, într-o vizită oficială împreună cu președintele Vladimir Putin. Regiunea Astrahan, 19 mai 2019.
Rusia nu este țară membră CPI și, astfel, hotărârile Curții nu i se aplică - însă (teoretic) orice țară în care vor călători cei doi și care ține de CPI este obligată să îi aresteze. Tribunalul nu condamnă niciun acuzat in abesentia, precizează CNN.
Șoigu a fost ministru al Apărării timp de 12 ani, dar a fost înlocuit în mai anul acesta cu tehnocratul Andrei Belusov. BBC scrie că schimbarea a avut loc pentru că Șoigu a fost asociat unor persoane acuzate de corupție și pentru că Rusia avea nevoie de un ministru mai priceput la economie, pentru că țara trebuie să facă față economic războiului.
CPI a mai emis mandate de arestare și pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarei pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, pentru crime de război, pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni. Kyiv Independent amintește că CPI a emis mandate și pe numele locotenentului general Serghei Kobîlaș și al amiralului Viktor Sokolov pentru crime de război.
Alte subiecte:
- La Europa Liberă, despre cele cinci companii chineze care pompează bani în turneul EURO 2024.
- Al Jazeera ține un blog live al evenimentelor din Kenya, unde au loc proteste la scară largă după ce guvernul a anunțat că va crește taxele pe produse esențiale precum pâinea, uleiul sau scutecele și pe plățile digitale, iar oamenii au ieșit în stradă și au incendiat parlamentul. Poliția a tras în tinerii protestatari și a ucis cel puțin cinci oameni.
- După alegerile europene, urmează negocierile pentru posturile de top din Comisia Europeană. Politico anunță că liderii europeni o vor din nou pe Ursula von der Leyen la șefia executivului european.
Așteptăm mesajele tale la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune,
Sabina