3 minute | Ucraina cere sprijin. Efectele gerului. Extrema dreaptă din Germania vrea deportarea imigranților

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Lituania și va ajunge și în celelalte țări baltice care l-au sprijinit în ultimii doi ani, Estonia și Letonia. Vilnius, 10 ianuarie.

La aproape doi ani de la începutul războiului, Ucraina încearcă să asigure în continuare sprijinul Vestului. În România, gerul face victime. Extrema dreaptă din Germania a discutat, în secret, un plan de a deporta imigranții, chiar și pe cei naturalizați.

Bun găsit,

Iată subiectele din această dimineață:

  • Ucraina cere sprijinul Europei. Instituțiile europene și internaționale încearcă să găsească noi metode să-i acorde, în continuare, fonduri guvernului de la Kiev.
  • România se confruntă zilele acestea cu un val de ger care a dus la închiderea mai multor școli și a pus în pericol viața persoanelor vulnerabile. Patru oameni și-au pierdut viața din cauza frigului.
  • Mai mulți politicieni germani de extremă dreapta din partidul AfD au discutat, în secret, despre ideea de a deporta imigranții din țară, inclusiv cei cu cetățenie.

Ucraina cere susținere

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, începe un nou tur de vizite, rugând statele europene să-i susțină țara militar și financiar. El se află săptămâna aceasta în țările baltice, scrie RFE/RL. Kyiv Independent spune că Lituania a promis miercuri ajutoare de peste 200 de milioane de euro guvernului de la Kiev.

Zelenski a mulțumit și României pentru sprijinul acordat, mai ales în regiunea Dunării și la Marea Neagră, scrie Europa Liberă.

La Bruxelles, Consiliul Uniunii Europene (compus din miniștrii statelor membre) a început să caute soluții de susținere a Ucrainei fără suportul Ungariei.

În decembrie, Ungaria a blocat pachetul de ajutoare destinat Ucrainei, dar negocierile cu Budapesta continuă, potrivit Euractiv. Despre cele două cerințe ale Budapestei, în Euronews. Un compromis care să-l împace pe premierul maghiar Viktor Orban ar risca să redeschidă anual problema fondurilor pentru Ucraina, avertizează Politico.

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut statelor UE să susțină Ucraina în continuare. Ministrul Apărării din Italia, Guido Crosetto, vrea să lege ajutoarele pentru Ucraina de condiția negocierilor cu Moscova, chiar dacă Kievul a explicat că rușii nu sunt sinceri la negocieri, potrivit Financial Times.

Îți mai recomandăm Se mai implică aliații europeni în războiul din Ucraina? „Oboseala” liderilor vestici vs nevoia de arme a Kievului

Ambasadorii statelor UE au aprobat parțial o propunere care ar înființa Facilitatea pentru Ucraina, o chetă a statelor UE în valoare de peste 50 de miliarde de euro pe termen de trei ani, potrivit Kyiv Independent.

Ministra de Externe, Luminița Odobescu, declară pentru Europa Liberă că nu crede că aliații europeni vor putea să-și îndeplinească angajamentul de a trimite Ucrainei un milion de proiectile până în martie.

Aliații NATO au promis, într-o reuniune de miercuri, că vor susține în continuare Ucraina, conform Reuters. Agențiile ONU vor încerca să livreze ajutoare de peste 2,8 miliarde de euro în 2024, scrie tot Reuters.

Guvernul american ar putea susține o lege care ar folosi active ruse blocate, în valoare de peste 300 de miliarde de dolari, pentru a plăti reconstrucția Ucrainei, potrivit Bloomberg. În lipsa fondurilor americane, și cu ajutoarele UE blocate, New York Times pune întrebarea: va mai ajuta Occidentul, în mod practic, Ucraina?

Nu în ultimul rând, un nou sondaj de opinie arată că 63% dintre ruși consideră că războiul din Ucraina este o „bătălie a civilizațiilor” în care se împotrivesc Occidentului, scrie Kyiv Independent.

Îți mai recomandăm Ministra de Externe, Luminița Odobescu: Nu cred că UE va trimite până în martie 2024 un milion de proiectile Ucrainei

Efectele gerului

Temperaturile din România au ajuns la valori extrem de scăzute (chiar și la -20 de grade Celsius), stratul de zăpadă a ajuns până la 1,5 metri în unele zone din Iași, iar efectele le resimt cei mai vulnerabili.

Patru persoane și-au pierdut deja viața din cauza gerului, potrivit Euronews.

Două mii de persoane fără adăpost din București sunt expuse temperaturilor crunte de afară, iar asociațiile care oferă servicii sociale îi pot ajuta, dar doar temporar. Euronews a scris pe acest subiect.

Majoritatea persoanelor fără adăpost depistate de serviciile sociale, chiar și pe timp de ger, refuză să fie preluate, la București și Piatra Neamț. Poliția din Bistrița a descoperit opt persoane care dormeau în adăposturi improvizate într-o pădure. Printre ele, doi copii care au trebuit duși imediat la spital.

Fotografie aeriană realizată în apropiere de Cluj, pe 23 decembrie 2023.

Zeci de școli au fost închise în opt județe la începutul săptămânii, potrivit Libertatea. În județul Prahova, peste o mie de elevi nu se vor duce astăzi la școală pentru că școlile lor au probleme cu încălzirea, potrivit Edupedu.

Transportul public din Iași a fost dat peste cap de ninsoare și frig, scrie Adevărul.

Este o temperatură normală pentru această perioadă a anului, potrivit Digi24 - diferența este făcută de faptul că la sfârșitul lui decembrie se înregistrau temperaturi neobișnuit de ridicate.

Idei extremiste în Germania

Mai mulți politicieni din partidul extremist german Alternative fur Deutschland (AfD) au discutat cu un partid neo-nazist despre un „masterplan” de a deporta imigranții cu cetățenie germană dar „neasilimați” către Africa de nord, scrie site-ul german Correctiv, rezumat în engleză de The Guardian.

AfD a negat asocierea cu planul de deportare și spune că deși reprezentanții lor au discutat această idee, că ea nu este politica partidului, potrivit Reuters. Membrii parlamentului german cer pedepse pentru politicienii AfD, după dezvăluirile Correctiv.

Deutsche Welle scrie că și politicieni austrieci ar fi fost prezenți la acea discuție și că un activist austriac de extremă dreaptă ar fi propus ideea de a scăpa de imigranții care sunt „o povară asupra societății”, inclusiv cei naturalizați ca cetățeni germani sau austrieci.

Îți mai recomandăm Început de an cu mișcări sindicale în Europa, inclusiv în România. Profită partidele radicale?

Jurnaliștii de la Correctiv au scris și despre cum au aflat despre întâlnirea secretă.

AfD, care se află pe primul loc între alegătorii din estul Germaniei în sondajele de opinie, nu este considerat un partener viabil de coaliție de către partidele clasice din țară.

Partidul extremist crește în sondaje, iar recent a câștigat primul fotoliu de primar, în Saxonia, scria BBC în decembrie. Partidul are susținerea a peste 30% din cetățenii din Saxonia, Thuringia și Brandenburg, potrivit Politico.

Tot în decembrie, agenția de securitate a Germaniei a numit ramura saxonă a AfD o amenințare asupra democrației, potrivit Foreign Policy. În august, ministrul francez al integrării europene a spus că AfD este un pericol pentru proiectul european și că este fondat pe principiul urii, potrivit Euractiv. Mai multe despre succesul AfD, în Deutsche Welle.

Alte subiecte:

  • Un europarlamentar a rugat-o pe cântăreața Taylor Swift să promoveze alegerile europene și să încurajeze tinerii să iasă la vot, scrie Politico.
  • Kyiv Independent prezintă mișcările de rezistență din orașele ucrainene ocupate de ruși.
  • SUA a adăugat bitcoin pe lista de ETFs, fonduri tranzacționate la bursă, conform Reuters.
  • Europa Liberă scrie despre cum este să aștepți la camera de gardă într-unul dintre cele mai aglomerate spitale din București, Victor Gomoiu, afectat de lipsa personalului.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

O zi plăcută,
Sabina