Bună dimineața, dragi prieteni,
E posibil ca știrea legată de protestele de la stațiile de alimentare din Botoșani și Tg. Jiu să vă fi atras atenția. Mie mi-a atras atenția chitanța - am plătit ieri 450 RON pentru un plin în București (!). Prețurile urcă abrupt și la multe altele. Războiul din Ucraina are consecințe dezastroase nu numai pe linia frontului, ci și peste mări și țări. La propriu.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Orașul cheie Severodonețk din estul Ucrainei, riscă să cadă. Războiul a făcut deja zeci de mii de victime de ambele părți, pagube de sute de miliarde, iar blocarea grâului ucrainean va provoca foamete în lumea a treia.
- Președintele Franței, Emmanuel Macron se va afla azi și mâine în România. Care este miza discuțiilor?
- Donald Trump știa că minte atunci când afirma, imediat după scrutinul din noiembrie 2020, că alegerile au fost falsificate. Este concluzia celor mai recente audieri legate de anchetarea asaltului asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021.
Podurile spre Severodonețk, aruncate în aer; la fel și transportul naval spre lumea a treia
Europa Liberă scrie în live-blogul dedicat războiului că orașul cheie din estul Ucrainei e aproape pierdut (harta BBC e relevantă), și că alte gropi comune au fost descoperite la Bucea, lângă Kiev (urmările ocupației rusești din martie/aprilie). Cum apelurilor Ucrainei de obține arme grele din Occident mai repede, nu li se răspunde prompt (uneori din motive logistive), există riscul ca Severodonețk să devină un nou Mariupol.
Tot Europa Liberă notează că 49 de milioane de oameni sunt în pericol de foamete pentru că forțele ruse au blocat porturile ucrainene la Marea Neagră. Rutele alternative prin Polonia și România întâmpină dificultăți, inclusiv din cauza ecartamentului feroviar diferit al Ucrainei și al Uniunii Europene.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a propus Ucrainei să renunțe la a-și apăra orașele port prin minarea plajelor în schimbul coridoarelor sigure pentru navele cu grâne. Odesa este unul din orașele apărate în acest fel. Aici, pe 9 iunie 2022, în vizită în Armenia.
Aflat miercurea trecută la Ankara, grație încercărilor Turciei de a media deblocarea porturilor ucrainene, ministrul de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, a spus că Rusia garantează coridoare de transport sigure cu condiția ca Ucraina să-și demineze plajele din dreptul orașelor de la Marea Neagră. Cum manevra ar deschide practic drumul rușilor spre cucerirea respectivelor puncte strategice, propunerea este un bluf.
Între timp, Rusia câștigă sume consistente din exportul de combustibili fosili. Blocada europeană contra petrolului rusesc tocmai a început, nu privește și gazele. Times citează un raport potrivit căruia Germania a plătit Moscovei 12 miliarde de euro pentru petrol și gaze în cele 100 de zile de război, iar importurile UE de acest tip din Rusia înseamnă 60% din tot ce exportă Federația Rusia și circa 50% din bugetul ei.
La Moscova, regizorul Nikita Mihalkov a fost decorat de Vladimir Putin cu „Ordinul Muncii” și i-a mulțumit reînnoind comparația acestuia cu Petru cel Mare. Discursul, redat de Libertatea, dă de gândit. Războiele nu se duc exclusiv pe front.
Macron la Kiev via București, înainte de parlamentarele franceze
Le Monde abundă în sondaje, știri și analize legate de alegerile generale din Franța. Primul tur a avut loc acum două zile, pe 12 iunie, următorul se va ține în duminica următoare, adică pe 19 iunie. Le Figaro și alte mari publicații, la fel.
Pe scurt, alianța de stânga-ecologistă a lui Jean-Luc Mélenchon (25,66%) se apropie periculos de formațiunea președintelui Macron, Ensemble/Împreună (25,75%), în bătălia pentru majoritatea legislativă, de 289 de voturi. Totul pe fondul unui absenteism record, numai 47,5% din alegători s-au prezentat la urne, notează și BBC.
Times remarcă termenii categorici ai disputei dintre populistul anti-NATO Melenchon și actualul premier, Elisabeth Borne. Melenchon acuză guvernul de practici tip „republică bananieră”, pentru că procentele afișate de autorități ar fi false tocmai pentru a induce ideea victoriei lui E. Macron și în Adunarea Națională, iar doamna Borne îi răspunde că deși dl. Melenchon aspiră să devină prim-ministru, el e deocamdată „primul mincinos”.
Or, pe fondul emoțiilor legate de riscul unei majorități precare sau chiar a unui parlament ostil, Emmanuel Macron se oprește în România, în drumul său spre întâlnirea cu Volodimir Zelenski, omul cu cea mai bună imagine de pe glob în acest moment.
Celebra fotografie din 7 februarie 2022 când Emmanuel Macron s-a aflat la Kremlin în încercarea de a-l convinge pe Vladimir Putin să renunțe la invadarea Ucrainei.
Nici vizita de la București și Constanța nu e lipsită de aura unor negocieri strategice. Din februarie până acum, liderul francez s-a remarcat prin convorbirile îndelungate cu Vladimir Putin.
Dar cum multe orașe ucrainene sunt una cu pământul, iar listele de crime împotriva umanității întocmite deja de un procuror al Tribunalului Penal Internațional contra Rusiei, sunt lungi, puțini își permit să susțină că demersurile lui E. Macron sunt de succes. Cum contrabalansează acest parcurs?
Expertul în relații internaționale, Ștefan Popescu, citat de Adevărul, face o excelentă analiză în materie: de la tentativa francezului de „a îmblânzi” refuzul hotărât și înțelept al României de a accepta o reașezare a politicilor de securitate UE în plin război, reașezare dorită de Franța, dar de natură a slăbi NATO; până la „stângăcia” autorităților de la București de a refuza proiecte franceze în industria de apărare.
Alte publicații online, precum digi24.ro, se concentrează asupra posibilei asocieri a președintelui Iohannis la vizita lui Emmanuel Macron la Kiev. După București și Constanța, liderul francez va merge la Kiev, alături de cancelarul german, Olaf Scholz și premierul italian, Mario Draghi. Ministrul Aurescu nu a confirmat ideea în privința președintelui român.
Donald Trump știa că minte când acuza falsificarea alegerilor
De alegeri falsificate sau, mai degrabă nu, se ocupă pe larg presa americană. Audierile de ieri a unor responsabili din echipa lui Trump țin prima pagină și la Washington Post, și New York Times.
Potrivit declarațiilor acestora, președintele în exercițiu Trump a fost informat că nu era adevărat că scrutinul din 2020 a fost falsificat. Precizările sunt atât de detaliate încât bordul editorial al Washington Post a ținut să facă unele considerații despre cei care aleg să tacă în fața minciunii pentru propriul câștig politic.
New York Times face o sinteză alegând patru dintre cele mai importante piste. Prima este că președintele care tocmai pierduse alegerile se afla între două echipe: „echipa normală” care îi spunea realitatea vs. „echipa lui Rudy” (Giulianni), care îi cerea să profite de minciună.
Președintele Donald Trump spune că investigația privind tentativa de răsturnare a rezultatului alegerilor prin împiedicarea investirii noului președinte, la 6 ianuarie 2021, este un proces mascaradă. Termenul e folosit de istorici și politologi pentru procesele-spectacol înscenate la Moscova sau în capitalele statelor satelite contra adversarilor politici ai regimului sau al liderului în funcție. Cu alte cuvinte, acuză autoritățile americane de politizarea anchetei.
BBC are propria sinteză, citându-l pe Donald Trump însuși care merge pe linia din 2020: investigația privind asaltul asupra Capitoliului, menit să deturneze rezultatul alegerilor, ar fi „un proces mascaradă”. Te întrebi uneori cum de găsește atâtea surse de inspirație la Moscova...
Alte subiecte:
- Washington Post citează medici și responsabili din sănătate care spun că pandemia a modificat comportamentul altor virusuri. Mai mulți copii fac gripă sau răcesc în această vară.
- The Guardian atrage atenția că sfârșitul pandemiei nu echivalează cu sfârșitul Covid. Virusul ar putea reveni în toamnă/iarnă. Purtatul măștii în aglomerație nu e o exagerare.
- Prințul Andrew, al doilea fiu al Reginei Elisabeta, compromis de un scandal sexual, a fost exclus de la manifestările publice ale Ordinului Jartierei. Apărut în jur de 1340, Ordinul Jartierei e cel mai vechi din Marea Britanie și, da, deși acum arată ca o broșă, a fost inspirat de jartiera albastră a unei femei.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena