Bun găsit,
Iată principalele știri:
- După circa o lună, Rusia și-a întors din nou privirile către Kiev și a atacat orașul cu rachete lansate de bombardiere, dinspre Marea Caspică.
- Vladimir Putin a avertizat că dacă Ucraina primește rachete cu rază lungă de acțiune, Moscova va începe să atace noi ținte. „Avem cu ce”, a transmis liderul de la Kremlin. Va avea și Kievul, dat fiind că Marea Britanie anunță și ea, după SUA, că va trimite astfel de rachete.
- În România, participanții la marșul Pride de la Iași au fost atacați cu ouă și fumigene. Violența a fost prefațată (sau încurajată?) de un mesaj homofob al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Cine are mai multe rachete
Marea Britanie s-a alăturat în acest weekend Statelor Unite în anunțul cu privire la trimiterea de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, transmite BBC. Potrivit autorităților din domeniul apărării de la Londra este vorba despre sisteme de rachete cu lansare multiplă M270, care, la fel ca sistemele pe care le vor trimite SUA, pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 80 km.
Anunțul a venit în ciuda avertismentelor președintelui Putin, care a spus, duminică, la televiziunea de stat, să Rusia va ataca noi ținte ucrainene dacă SUA trimit Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, a transmis CNN.
„Dacă acestea [rachetele cu rază lungă de acțiune] vor veni, vom trage concluziile care se impun și vom folosi propriile noastre arme, de care avem destule, pentru a lovi ținte pe care nu le-am vizat până acum”, a transmis Putin publicului din Rusia și comunității internaționale.
Duminică dimineață, Kiev. Cinci rachete lansate dinspre Marea Caspică au lovit ținte din capitala Ucrainei.
Tot duminică, forțele Rusiei și-au etalat arsenalul - rachete de croazieră, lansate de pe bombardiere aflate în Mările Caspică și Neagră, au lovit Kievul, respectiv zona Nikolaiev din sudul țării. Tot duminică, explozii puternice s-au auzit la Kramatorsk, în estul țării, transmite The New York Times care remarcă lipsa vreunei perspective de reluare a negocierilor dintre Rusia și Ucraina.
Atitudinea împăciuitoare a lui Emmanuel Macron, care invoca deschiderea drumului către negocieri prin grijă față de orgoliul lui Vladimir Putin, e inacceptabilă pentru Ucraina, remarcă publicația. La fel ca ministrul de Externe de la Kiev, și „politicieni din Europa Centrală și de Est” au spus că domnul Putin „s-a umilit singur”.
Unde dispar cerealele Ucrainei
Competiția rachetelor cu rază lungă și reluarea atacurilor asupra Kievului au loc în timp ce autoritățile ucrainene acuză „războiul economic” dus de Rusia. Ieri, la Kiev, a fost bombardată o fabrică unde sunt reparate vagoane de transport de marfă, inclusiv cereale. „Rusia vrea să distrugă economia Ucrainei”, a spus șeful companiei feroviare.
Fabrica de reparații de vagoane distrusă, duminică, în atacul cu rachete asupra Kievului.
France 24 remarcă că deși Ucraina nu mai poate exporta cereale prin Marea Neagră și Marea Azov, fluxul comerțului naval a rămas aproape neschimbat față de perioada de dinaintea războiului. „Un jucătorul regional vital, Turcia s-a abținut până acum să își asume un rol decisiv în oprirea potențialului furt de cereale”, scrie France 24.
Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Vasil Bodnar, spune că Rusia profită de blocada marină pe care a impus-o „pentru a fura grânele ucrainene și a le trimite în străinătate, inclusiv în Turcia, prin Crimeea”.
Acuzația de furt e mai veche, a fost formulată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar, potrivit The New York Times, și de oficialii americani: „Diplomații americani au alertat 14 țări, majoritatea din Africa, că navele rusești pline cu cereale ucrainene furate ar putea să se îndrepte spre ei”. Au fost chiar transmise numele navelor suspecte că transportă grâne furate din Ucraina. Publicația notează dilema în care se află țările africane, aflate în risc de foamete: vor refuza grânele?
În România, Libertatea remarcă „soluțiile” invocate de Vladimir Putin pentru grânele ucrainene. Printre ele, transportul „pe Dunăre și prin România”.
Imagini din satelit arată o navă de transport de marfă care încarcă grâne în Sevastopol. 19 mai 2022
În Ucraina, un general rus ar fi fost ucis în estul țării, potrivit presei ruse de stat, președintele Zelenski a vizitat frontul de est, iar forțele Rusiei atacă intens orașul Sloviansk, suferind, la rândul lor, pierderi. Evenimentele războiului din Ucraina, în live blogul Europa Liberă.
Violență în numele iubirii creștine
La Iași, scrie presa din România, a avut loc, ieri, marșul Pride, la care au participat câteva sute de persoane. „S-a aruncat cu fumigene şi ouă înspre participanţii la eveniment”, titra ieri după-amiază News.ro, care remarcă și cum a fost „prefațat” evenimentul de Arhiepiscopia Iaşilor.
Încă de vineri, aceasta și-a transmis „durerea” față de organizarea evenimentului în „Duminica Părinţilor şi Copiilor” și a făcut o descriere a participanților: „semeni ce susţin păcatele contra firii, dorite a fi acceptate drept normalitate şi promovate în instituţii de învăţământ şi, în general, în spaţiul public”.
Nu e de mirarea așadar că, așa cum transmite News.ro, duminică, „în zonă şi-au făcut apariția zeci de contestatari ai evenimentului. Aceştia erau îmbrăcaţi în majoritate cu tricouri albe, iar unii aveau asupra lor însemne religioase. Ei au scandat ’Iaşul nu-i Sodoma’”.
Jubileu. Emoția Reginei Elisabeta a II-a
După zile de celebrări în întreaga Mare Britania, Regina Elisabeta a II-a spune că felul în care a fost sărbătorit Jubileul său de Platină a „emoționat-o și smerit-o”, transmite BBC.
Deși „nu am participat la toate evenimentele, inima mea a fost cu voi”, a transmis Regina, căreia i s-au alăturat trei generații ale familiei sale pe balconul de la Palatul Buckingham.
Cele mai „bune” șase momente ale prezenței familiei regale la Jubileu, includ, potrivit BBC, prezența la Londra a Prinţului Harry şi soţiei sale, Meghan, prințul Charles vorbind despre „mămica” sa – „mummy”, dar și filmul în care Regina Elisabeta a II-a bea tradiționalul ceai britanic cu ursulețul Paddington.
Președinți și democrație
Din presa americană, un articol istoric. Reporterii Watergate, Bob Woodward și Carl Bernstein scriu despre democrația americană și președinții care au pus-o în pericol: „Woodward și Bernstein au crezut că Nixon a fost definiția corupției. Dar a venit Trump”
George Washington a fost genial, scriu cei doi – în 1796 a spus că „bărbații vicleni, ambițioși și lipsiți de principii vor fi lăsați să submineze puterea poporului și să uzurpe guvernarea în interes propriu.”
„Doi dintre succesorii lui - Richard Nixon și Donald Trump – dovedesc geniul primului nostru președinte”.
În România, președintele caută mai multă putere. La fel ca serviciile de informații. Europa Liberă scrie despre strategia Cotroceniului: Mai multă putere pentru președinte fără modificarea Constituției.
Alte subiecte:
- Cel puţin 49 de persoane au fost ucise şi peste 300 au fost rănite după o explozie de produse chimice la un depozit de containere din Sitakunda, în sud-estul Bangladeshului, informează Reuters.
- Ministrul de Externe al Rusiei și-a anulat vizita în Serbia după ce Bulgaria, Macedonia de Nord și Muntenegru i-au interzis tranzitarea spațiului lor aerian, notează The Guardian.
- Despre cum a devenit Vladimir Putin „noul vasal al Chinei”, în Politico.eu.
Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
O săptămână ușoară,
Carmen