3 minute | De ce este Israelul într-un război contracronometru, alegeri în vremuri de conflict și cum dau înapoi PNL & PSD la plățile cash

Copii palestinieni fug de bombardamentele israeliene din orașul Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, pe 6 noiembrie 2023.

Primii români blocați în Fâșia Gaza vor fi evacuați astăzi, spun autoritățile de la București. Între timp, Israelul a încercuit complet orașul Gaza, iar Hamas spune că 10.000 de palestinieni au fost uciși într-o lună de conflict. În cazul Rusiei și Ucrainei vorbim despre alegeri.

Bun găsit,

Iată principalele subiecte:

  • Numărul oamenilor uciși în Fâșia Gaza ar fi depășit 10.000, în timp ce Israelul spune că a izolat principalul oraș de restul teritoriului, iar frontiera Rafah a fost deschisă pentru evacuări limitate.
  • Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că alegerile prezidențiale, care sunt programate să aibă loc în primăvara anului viitor, ar trebui să fie amânate.
  • PNL și PSD se ceartă cu privire la limitarea plăților cash, după ce aceleași partide au introdus noile plafoane în această toamnă.

Încercuirea orașului Gaza

Armata israeliană spune că a încercuit orașul Gaza, în urma unui atac de amploare, împărțind astfel Fâșia Gaza în două, informează The New York Times.

Israelul își va asuma „toată responsabilitatea privind securitatea” din Gaza pentru „o perioadă nedeterminată” după încheierea războiului, a afirmat premierul Beniamin Netanyahu, într-un interviu pentru ABC News.

În același interviu, el a admis că are o responsabilitate pentru că Israelul a fost surprins de atacul din 7 octombrie, dar a amânat rezolvarea problemei până „după război”.

The Guardian prezintă câteva detalii despre modul în care Hamas a surprins Israelul: ordine date din gură în gură, la intervale scurte de timp, iar până să aibă loc atacul luptătorii nu ar fi știut cu exactitate ce vor face.

Ehud Barak, fost premier israelian și fost șef al armatei, consideră că Israelul mai are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a învinge Hamas, deoarece percepția la nivel global se înrăutățește în dauna țării sale, transmite Politico.

În plus, el a sugerat că o forță arabă multinațională ar putea prelua controlul Fâșiei Gaza de la Hamas.

Un soldat israelian într-o locație indicată ca fiind Gaza, pe 7 noiembrie 2023.

Joe Biden a avut o nouă discuție telefonică cu premierul Netanyahu, iar președintele american a subliniat necesitatea de a proteja civilii palestinieni, transmite Reuters.

The Wall Street Journal scrie că acesta ar fi motivul pentru care SUA plănuiesc să trimită Israelului bombe cu precizie înaltă, în valoare de 320 de milioane de dolari.

Ieri după-amiază, granița de la Rafah a fost redeschisă pentru cetățenii străini și palestinienii grav răniți, iar Europa Liberă informează în această dimineață că 103 români și membrii famliilor lor vor fi evacuați astăzi.

Între timp, Ministerul palestinian al Sănătății, controlat de Hamas, a declarat că peste 10.000 de oameni au murit într-o lună de război, informează Associated Press.

Premierul belgian Alexander De Croo consideră că acțiunile Israelului în Gaza „nu mai sunt proporționale”, transmite Politico. „Dacă bombardezi o întreagă tabără de refugiați cu intenția de a elimina un terorist, nu cred că este proporțional”, a spus el.

Iordania a avertizat că ia în calcul „toate opțiunile” în ceea ce privește răspunsul său „eșecul Israelului de a face distincție între țintele militare și cele civile”, conform Reuters.

Reuters preia și apelul umanitar comun pentru încetarea focului lansat de organismele ONU. În plus, organizația afirmă că războiul a fost cel mai sângeros din toate timpurile pentru personalul său: 88 de lucrători umanitari au fost uciși în cele 31 de zile de conflict.

Secretarul de stat Antony Blinken și-a încheiat ieri „turneul frenetic” în Orientul Mijlociu cu „un sprijin timid, dacă va fi și acela” pentru o pauză umanitară în luptele din Gaza, arată o analiză Associated Press.

Iar o analiză RFE/RL privind relațiile dintre Rusia și Israel arată că, odată cu războiul din Gaza, o relație complicată devine și mai complicată.

Vladimir Putin a decis - încă o dată - să rămână la putere

Rusia s-a retras oficial din Tratatul privind forțele armate convenționale în Europa (CFE), semnat în 1990. CFE a fost conceput pentru a împiedica oricare dintre părțile implicate în Războiul Rece să acumuleze forțe pentru o ofensivă rapidă, potrivit Reuters.

În paralel, Vladimir Putin a decis să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, iar acest lucru înseamnă că se va menține la putere până cel puțin în 2030, scrie Reuters în baza a șase surse din politica rusă.

Kremlinul nu a confirmat și nici nu a infirmat articolul din Reuters, dar mulți analiști spun că Putin, în vârstă de 71 de ani, va încerca să rămână la putere pe viață. Anunțul oficial ar urma să vină luna viitoare, scrie Radio Svoboda.

Un bărbat privește o pictură murală care îi înfățișează pe președintele rus Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Londra.

Și Ucraina are alegeri prezidențiale programate anul viitor, pe 31 martie, iar președintele Volodimir Zelenski a declarat ieri că este „iresponsabil” să vorbești despre alegeri într-o țară care are circa 20% din teritoriu ocupat, informează RFE/RL.

Armata ucraineană a confirmat ieri că a distrus „ireparabil” portavionul modern Askold, aflat în șantierul naval din Kerci, informează Europa Liberă.

Ucraina luptă ca să-și elibereze teritoriul pentru a putea organiza alegeri, interzise de legea marțială aflată în vigoare, dar se confruntă cu un noul val de atacuri intense.

Povestind drama unei femei de 91 de ani, refugiată pentru a doua oară în timpul vieții, BBC transmite că bombardamentele rusești asupra regiunii Herson au atins un nivel record: 87 de bombe aeriene ghidate într-o singură noapte.

Kievul spune că se așteaptă în această săptămână la un raport pozitiv din partea UE cu privire la cererea de aderare, scrie Reuters.

Plățile cash, motiv de ceartă între PNL și PSD

Mari dosare de corupție se închid rapid, deoarece unii judecători refuză să aplice decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția în dosare penale, scrie Europa Liberă.

Membrii Guvernului Ciolacu sunt mai preocupați de limitarea plăților cu numerar, o problemă creată tot ei prin scăderea limitei de achiziții de la comercianți la 5.000 de lei.

Iar ministrul Adrian Câciu oferă sfaturi privind eludarea acestei limitări: Poţi cheltui un milion de lei pe zi, te duci la mai mulţi comercianţi şi dai 5.000 de lei la fiecare, conform News.ro.

Digi24 informează că PNL va depune un proiect de lege care să anuleze noile plafoane privind plăţile în numerar, iar premierul Marcel Ciolacu îi critică pe colegii din coaliție: liberalii nu au obiectat când a fost discutat subiect, relatează Adevărul.

Profit.ro scrie despre acordul dintre Guvern și bănci pentru ca depunerile de bani să aibă comisioane zero și fără plafon, iar cele care au crescut comisioanele să revină asupra deciziilor.

55 de miliarde de lei este promisiunea electorală a PSD pentru pensionari, conform G4Media, după ce ministrul Muncii a anunțat o creștere a pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2024, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Guvernul va adopta proiectul joi.

PSD a iertat-o pe Gabriela Firea după scandalul „azilelor groazei”.

Gabriela Firea, revenită ieri în funcțiile de conducere din PSD după scandalul „azilelor groazei”, a anunțat că va da în judecată România TV pentru felul în care a relatat despre presupusa implicare a ei, scrie Digi24.

Europa Liberă explică de ce rămân mult visatele spitale regionale la stadiul de teren viran și anul acesta.

G4Media scrie că zeci de milioane de euro din bani publici amenință libertatea presei în România, iar PressOne detaliază de ce Parchetul a clasat abrupt dosarul de kompromat la adresa jurnalistei Emilia Șercan.

O analiză Economedia arată că România are cele mai mari taxe pe muncă din UE: angajații români mai rămân cu 57% din salariul brut, în timp ce media UE este de aproape 65%. Altfel spus, angajatorii din România dau statului cele mai mari sume raportate la salariul angajaților.

Pagina de Media prezintă cazul „Brânza Regelui” de la „Curtea Regală a României”. Unii dintre cei mai cunoscuți influenceri români au fost păcăliți să promoveze un produs care nu există, de la o instituţie inventată şi ea.

Alte știri:

  • China a dobândit o rețea globală de porturi vitale din punct de vedere strategic. Guvernul chinez deține sau operează aproape 100 de porturi în peste 50 de țări, acoperind fiecare ocean și fiecare continent - The Washington Post.
  • Fostul președinte Donald Trump a depus mărturie într-un proces civil de fraudă în care este acuzat că și-a umflat dramatic averea - Associated Press.
  • Comisia Europeană spune că sticlele de apă ale mărcilor deținute de Coca-Cola, Danone și Nestlé nu sunt „100% reciclabile” și nici măcar „100% reciclate”. În plus, sticlele conțin elemente care nu pot fi fabricate din materiale reciclate - The Guardian.

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.

Pe curând,
George