Bună dimineața,
Dacă nu sunteți obișnuiți să economisiți, fie e prea târziu (pe moment), fie ar fi cazul să vă străduiți. Este îndemnul înțelept al economiștilor; autoritățile financiare (nu numai cele de la București) se luptă din răsputeri cu inflația. În România, este de cel puțin trei luni de două cifre: 14,4% în luna mai.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Banca Națională a României a majorat dobânda de referință cu un procent până la 4,75%, într-o nouă încercare de a combate inflația. Ratele la bănci s-ar putea dubla.
- Premierul britanic Boris Johnson este asaltat 40 de demisii din echipa sa, pe fondul pierderii sprijinului politic din partea Partidului Conservator.
- O decizie judecătorească permite regimului Putin să oprească tranzitul petrolului caspic dinspre Kazahstan spre Europa pentru 30 de zile. Avertisment?
Dobândă de referință spre 5%, creditare scumpă. Banii partidelor
BNR a majorat miercuri dobânda cheie până la 4.75%, cu un punct procentual față de nivelul anterior și peste așteptările analiștilor. BNR încearcă să limiteze inflația, ajunsă la două cifre. Ratele la credite, deja mărite, s-ar putea dubla față de anul trecut.
Unii dintre analiștii financiari intervievați de Europa Liberă atrag atenția că „2023 va fi anul supraviețuirii”.
Inflația lovește deja drastic bugetul familiilor, salariul mediu net este de numai 4.000 RON, majorările salariale sunt rare, iar prețurile la combustibili și alimente cresc la nivel global. Astfel că Libertatea observă că fluxul de bucureșteni la cantinele sociale din oraș e din ce în ce mai mare.
Sporirea dobânzilor cheie ca tactică de temperare a inflației e aplicată și de economiile mari, în primul rând de Statele Unite.
Președintele SUA, Joe Biden, la nominalizarea lui Jerome Powell pentru un al doilea mandat de patru ani în fruntea Rezervelor Federale, noiembrie 2021. Un mandat foarte dificil.
New York Times informează astăzi că oficialii de la Rezervele Federale, banca centrală a SUA, iau în calcul o altă majorare după cea de 0,75% de luna trecută până la 1,5 - 1,75 %. A fost cea mai abruptă creștere a dobânzii cheie din 1994 încoace.
Șeful FED anunțase de atunci că majorarea din iulie e posibil să fie la fel de mare, ceea ce va duce dobânda cheie la 2,5%, iar dobânzile comerciale peste 6%. Cum toată lumea își restrânge bugetele pentru cheltuieli neesențiale (vezi și sondajul orientativ al Europei Libere), ce se întâmplă cu angajații teatrelor, sălilor de concerte, artiștii independenți? Deja loviți drastic de pandemie, mulți și-au epuizat demult economiile.
Apropos, dacă le aveți, nu le cheltuiți rapid. Problemele actuale nu vor dispărea repede. Ucraina începe să folosească cu succes armele grele trimise din Occident, dar inflația are și alte cauze, nu numai războiul provocat de Rusia.
Griji prea mari nu par să aibă motive să își facă cel puțin unii miniștri. Europa Liberă a analizat cele mai recente declarații de avere și a constatat cine sunt cei mai bogați miniștri și cum își administrează unii parlamentari economiile.
Dar dacă publicarea averilor demnitarilor este un sănătos exercițiu de transparență, fondurile publice destinate partidelor nu au parte de același tratament.
Colegul meu, Cristian Andrei continuă seria legată de finanțarea partidelor. A constatat că în timp ce mulți români își fac griji pentru cheltuielile zilnice, partidele au dublat din generoase fonduri publice plata pentru presă, asigurându-și materiale favorabile. În timp ce întrebați unde se duc 60 de milioane de lei/12 milioane de euro, replica liderilor PSD de la centru este: Nu știu/nu răspund.
Dacă v-ați enervat și vreți un termen de comparație din categoria „se poate și mai rău” pe planetă, colegii de la Europa Liberă în limba engleză publică o investigație cu imagini video ale averii imense a familiei fostului lider Kazahstan, Nursultan Nazarbaev.
Boris Johnson, somat să plece de proprii miniștri demisionari
Dacă însă țineți la standarde și banii publici...proveniți fix din banii dvs, e mai utilă o incursiune în detaliile scandalului politic ce zguduie în aceste zile Londra.
The Guardian postează în articolul de deschidere fotografiile celor peste 40 de miniștri, secretari de stat și alți demnitari de rangul 2 și 3 care și-au dat demisiile în ultimele zile ca să forțeze plecarea premierului Johnson. Pe unul dintre miniștri l-a dat afară însă, acuzându-l că e „șarpe”. Cât va mai rămâne la putere totuși? S-ar putea ca Boris Johnson să anunțe alegeri ca să poată asigura între timp interimatul.
Premierul conservator Boris Johnson refuză să demisioneze deși mai mult de 40 de demnitari au demisionat în încercarea de a-i forța plecarea. O situație cu totul neobișnuită pe scena politică britanică foarte sensibilă la chestiunile de credibilitate.
BBC a deschis pur și simplu un live blog ca să țină pasul cu solicitările miniștrilor adresate șefului Boris de a demisiona. La ora la care scriu acest newsletter, cel mai recent demisionar era ministrul pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, cel care i-a cerut ieri în față demisia. Iată o țară în care nu există cultura șefului suprem...
Ne-răspunsurile lui Klaus Iohannis și vremuri grele
Apropos de șefi, presa independentă din România a continuat să analizeze prestația președintelui Klaus Iohannis de la îndelung așteptata conferință de presă de marți seara.
Analiștii intervievați de Europa Liberă observă că răspunsurile privind derapajele democratice din ultima perioadă, începând cu controversatul parchet de legi ale securității, au fost evazive. Și că președintele Iohannis nu e dispus să accepte că premierul-general Ciucă și-a plagiat doctoratul.
La spotmedia, Ioana Dogioiou e încă mai abrazivă: „Tătucul Iohannis, cum a fost votat”. Cu argumente. Încă mai interesantă pare analiza antropologului Gabriel Horia Nasra privind prezidențiabilii pentru alegerile din 2024. Kovesi, Motreanu, Simion? pe lângă previzibila deja candidatură a lui Mircea Geoană.
Actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, pare un candidat sigur la prezidențialele din 2024.
Indiferent însă cine va fi noul președinte, e limpede că cea mai rămas din cel al lui Klaus Iohannis va fi dificil și greu de dus, iar următorul lider de la Cotroceni va avea de făcut eforturi imense după mai mult de un deceniu de stagnare (al doilea mandat a lui Traian Băsescu a fost la fel de problematic ca cel în curs al lui Klaus Iohannis). În plus, războiul din Ucraina - că se va fi terminat sau nu - va avea urmări pe termen lung.
Cea mai recentă știre de mare impact aici este că regimul Putin se folosește de o hotărâre judecătorească și a blocat pentru 30 de zile tranzitul prin Rusia al conductei caspice care transportă petrol din Kazahstan spre Europa. Digi24 face o bună analiză, cu hartă și acționariat, a consecințelor.
Și Libertatea publică mesajul Rompetrol, companie românească deținută de KazMunaiGaz din Kazahstan, cum că decizia nu afectează rafinăria Petromidia Năvodari pentru că aceasta folosește doar în mică măsură petrol caspic. Afectează însă Europa, ceea ce pare să însemne și un avertisment al Kremlinului pentru la iarnă, și aliați ai României stresați.
Alte subiecte:
- Oficiali de rang înalt de la FBI și MI5 avertizează că spionajul economic al Chinei este „cea mai mare amenințare pe termen lung la adresa securității economice”.
- Cum este afectat un mare producător de aur din Extremul Orient al Rusiei de sancțiuni. Materialul Europei Libere își merită pe deplin timpul de lectură.
- Războiul din Ucraina este sau nu finalul pentru era tancurilor? BBC a întrebat experți militari.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org,
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena