Iată principalele știri:
- Comisia Europeană propune plafonarea prețurilor gazelor cumpărate de țările UE din Rusia și cere reducerea consumului de electricitate la orele de vârf, Vladimir Putin amenință că Moscova ar răspunde cu oprirea tuturor livrărilor de resurse energetice.
- Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, anunță că forțele ucrainene au reușit să recâștige controlul asupra unor așezări din zona Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, aflat în estul țării.
- În România, Compania Blue Air anunță că încearcă reluarea unor zboruri după anularea popririi conturilor, dar călătorii nu știu încă nici care, nici când.
Cine va îngheța la iarnă?
Provocarea Comisiei Europene, după ce a anunțat cinci posibile soluții pentru reducerea dependenței de gazul rusesc și depășirea iernii fără sincope majore în aprovizionarea cu energie și acoperirea costurilor acestora este să convingă statele membre să fie de acord. Propunerile ar fi luat statele membre prin surprindere, scrie Politico, deși este, evident, principala temă de dezbatere în întreaga Europă.
Potrivit Politico, propunerea cu privire la plafonarea prețurilor pentru gazul rusesc este cea mai controversată și e primită cu „scepticism” de Germania, în timp de Ungaria o respinge categoric. Clar este că UE trebuie să găsească soluții, iar reducerea consumului la orele de vârf, deși poate o măsură nepopulară, ar putea fi cea mai ușor de realizat. Inclusiv guvernul României o discută azi, transmite News.ro, iar alte state au reușit deja să facă pași importanți în reducerea risipei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a sugerat lui Vladimir Putin că Europa nu mai e foarte speriată în fața „armei” gazelor naturale.
De la Moscova, relatează The New York Times, reacțiile par furibunde, tocmai pentru că e posibil ca Uniunea Europeană să fi reușit să înmagazineze suficient gaz și să asigure suficiente alternative astfel încât arma preferată de Vladimir Putin împotriva Europei, cea a gazelor, să nu fie letală, ba chiar să își piardă cu totul relevanța.
Putin a reacționat agresiv. Într-un discurs susținut miercuri, sintetizat de The Guardian, a amenințat că Rusia va opri toate livrările de „gaz, petrol și cărbune” către Europa dacă prețul plătit de țările UE pentru gaze va fi plafonat și că va cere modificarea acordului prin care Ucraina a putut relua exporturile de cereale prin Marea Neagră. A pretins că economia Rusiei nu face așa rău și, oricum, mai bine suveranitate decât belșug. În plus, așa cum explică Europa Liberă, Putin a aruncat priviri lungi spre China.
Putin spune că, dacă se supără de tot, Europa va îngheța la iarnă, dar, după cum remarcă mai multe publicații internaționale, pericolul propagandei e mai mare pentru Europa decât cel al frigului. Politico.eu notează că „atacul asupra democrației”, trebuie să îngrijoreze mai mult. Protestele din Germania sau Cehia nu mai sunt cele de acum câteva luni la care flutura steagul Ucrainei.
Ucraina are nevoie de solidaritatea partenerilor europenei, dar propaganda rusă știe să folosească arma gazelor naturale și pentru a spori tensiunile sociale din Europa. Imagine de la București, din 24 august 2022.
„Rusia lucrează de ani de zile la subminarea încrederii populației în guvernele democratice cu un amestec toxic de dezinformări în social media și subterfugii politice, în primul rând prin sprijinirea acelor mișcări marginale, care instigă acum mișcările de protest”. (În România, AUR pregătește protestul similar pentru începutul lunii octombrie.)
Paharul nu e deloc pe jumătate gol, semnalează The New York Times. Chiar dacă propaganda Kremlinului transmite în Rusia că situația în Europa e atât de proastă încât italienii au ajuns să fiarbă pastele doar două minute, iar nemții fac mai puține dușuri, Italia și-a redus dependența de gazul rusesc de la 40 la 20% din necesar, iar Germania, în august, de la circa 50% la sub 10%. Depozitele, care se înmagazinează și luna aceasta, sunt la 86% din capacitate în Germania și 84% în Italia.
Banii Europei pentru Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a mulțumit, miercuri seară, Uniunii Europe pentru confirmarea ajutorului de 5 miliarde de euro, care va permite Kievului să își ajute populația și să ofere plăți sociale. El a anunțat o serie de victorii ale forțelor ucrainene în est, în zona Harkov. Oficialii SUA ar confirma că forțele ucrainene progresează „lent, dar semnificativ”, precizează BBC.
Folosirea de Rusia a armamentului nuclear nu poate fi exclusă, declară șeful armatei ucrainene, potrivit Reuters. Într-o intervenție publică rară, generalul General Valeri Zaluzhni este co-semnatarul unui editorial în care spune și că, cel mai probabil, războiul va continua și în anul viitor.
Statele Unite acuză Rusia de crime de război după deportarea forțată a cetățenilor ucraineni în Rusia. Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, citată de Reuters, a spus în fața Consiliului de Securitate că oficialii ruși monitorizează și coordonează taberele de filtrare și deportare. Între 900.000 și 1,6 milioane de ucraineni au fost „interogați, deținuți și deportați forțat din 24 februarie până acum.
Evoluțiile zilei în războiul din Ucraina, pe liveblog-ul Europa Liberă.
Blue Air are acces la conturi. Ale cui?
„Blue Air anunță că reia zborurile. Nu spune însă și când”, titrează Libertatea, care explică că decizia autorităților de a ridica poprirea conturilor companiei aeriene nu s-a soldat și cu mai multă claritate pentru pasageri. Banii și timpul pierdute nici măcar nu sunt luate în calcul, în cazul acestora. Banii publici, din bugetul României, au contribuit însă la aducerea cu Tarom a unor pasageri de la Tel Aviv.
Mii de persoane au rămas blocate în aeroporturi, alte mii nu au cea mai mică idee dacă pot zbura zilele acestea cu biletele pe care și le-au luat la Blue Air.
Cine plătește? – întrebarea adresată de Europa Liberă nu se referă la haosul din ultimele zile, ci la istoria companiei, care a primit a primit un ajutor de stat în urmă cu un an și jumătate pentru a supraviețui pandemiei. Banca implicată în ajutorul de stat, Eximbank, avertiza că firma este decapitalizată și există mari îndoieli cu privire la capacitatea de a restitui împrumutul garantat de stat.
G4Media scrie azi despre acuzația de plagiat adusă domnului Ciucă. Secția de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General ar investiga procedura de repartizare aleatorie a dosarului în care premierul Nicolae Ciucă a obținut anularea sesizărilor pentru verificarea suspiciunilor de plagiat din teza sa de doctorat.
Alte știri:
- Cum a ajuns statul român să răscumpere mult mai scump energia produsă de propriile companii. Europa Liberă prezintă cazul cazul Nuclearelectrica.
- Al doilea suspect în cazul atacurilor de duminică din centrul Canadei a murit după arestare, transmite Reuters.
- Apple a prezentat iPhone 14 Pro și noul Watch Ultra. Detalii pe BBC.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe Facebook.
Toate bune,
Carmen