3 minute | Iohannis s-a supărat pe surse. Soarta luptătorilor ucraineni, Merkel și naivitatea

Klaus Iohannis (centru) în Piața Victorii, în 18 mai 2019, alături de liderii PNL de la acea vreme, la un miting electoral al partidului. Șase luni mai târziu câștiga un nou mandat de președinte.

Familiile luptătorilor de la Azovstal au primit corpurile luptătorilor uciși de forțele Rusiei sau speră că îi vor revedea cândva pe cei deținuți de Rusia. În România, președintele Iohannis e nemulțumit că G4Media a publicat proiectele de modificare a legilor „securității”.

Bun găsit,

Iată principalele știri;

  • Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează că Ucraina va avea „cea mai dificilă iarnă de când e un stat independent”, fără suficiente resurse de energie.
  • Estul Ucrainei e bombardat constant, la Sievierodonețk au loc lupte urbane. Rusia pregătește organizarea unui referendum la Melitopol, rezidenții care mai sunt aici urmează să „aleagă” alipirea la Rusia.
  • Președintele Klaus Iohannis spune că legile „securității” publicate de G4Media sunt doar proiecte și nu ar fi trebuit să apară în presă. Ar urma să se asigure „personal” de calitatea lor democratică.

Ororile războiului

Autoritățile ucrainene anunță repatrierea corpurilor a peste 200 de luptători din Mariupol, majoritatea foști apărători ai combinatului siderurgic Azovstal. Cei care au supraviețuit au fost transferați în Rusia, notează BBC, care citează surse din presa oficială rusă. Soarta luptătorilor de la Azovstal ridică problema deciziilor pe care sunt nevoiți să le ia liderii militari ucraineni și președintele Zelenski.

La Mariupol, Zelenski le-a ordonat celor rămași în combinatul Azovstal să își salveze viețile, iar aceștia s-au predat. La Sievierodonețk, luptele continuă pentru fiecare stradă, remarcă Andrew E. Kramer în The New York Times, iar Ucraina are o dilemă strategică: să lupte în continuare sau să se retragă?

Imagine de marți, 7 iunie, din Sievierodonețk, unde au loc lupte urbane între forțele Rusiei și cele ale Ucrainei.

Deși l-a numit un oraș „mort”, președintele Ucrainei nu a decis retragerea din Sievierodonețk. Ar fi mai greu de recucerit, decât de menținut o prezență în oraș, chiar în condiții de război urban, a spus el. „E ultimul oraș important din regiunea separatistă Luhansk care nu se află încă sub controlul Rusiei. Dacă îl ocupă, rușii ar avea control aproape total în această enclavă”, scrie Andrew E. Kramer. Pierderile Ucrainei sunt greu de estimat, dar deciziile războiului sunt luate cu gândul la obiectivul Ucrainei: să nu cedeze teritorii, să nu renunțe la suveranitate.

La Sievierodonețk însă, au loc „lupte de tranșee, ce amintesc de Primul Război Mondial”, spune expertul militar Justin Crump, citat de BBC. Rusia are nevoie de o victorie, dar și să poată plăti pentru război. Un conflict înghețat ar putea fi cel mai puțin costisitor. Atât în bani, cât și în vieți omenești, spune Crump.

Merkel: „Nu am fost naivă”

Presa internațională analizează azi declarațiile fostului cancelar al Germaniei, Angela Merkel, care a justificat, în primul său interviu pe larg de la părăsirea funcției, deciziile luate cu privire la Rusia. „Nu am ce să își reproșez”, spune Merkel, dar, notează Politico, ea a admis că e eșuat în a crea „o arhitectură de securitate care ar fi putut preveni acest război”. Totuși, „nu a fost naivă” și a avertizat mereu că Putin „vrea să distrugă Uniunea Europeană pentru că o vede drept un precursor al NATO”.

Angela Merkel a fost acuzată că a dus o politică axată pe colaborarea economică cu Rusia, care a facilitat drumul către criza actuală din Ucraina. Imagine din 2020, cu angela Merkel și Vladimir Putin la summitul dedicat Libiei, în Berlin.

Merkel a explicat de ce s-a opus în 2008 demersurilor preliminare ale Ucrainei de a adera la NATO și care a fost miza acordurilor de la Minsk, menite să oprească luptele din estul Ucrainei. Despre război, Merkel a spus că este „un atac brutal, care sfidează dreptul internațional și pentru care nu există nicio scuză”.

Doamna Merkel ar putea avea curând un nou regret. Pentru războiul din Ucraina, pentru moartea și distrugerile pe care le provoacă, timpul nu poate fi dat înapoi. Ar mai fi timp însă pentru salvarea Europei, care a intrat într-o zonă de riscuri majore pentru viitorul ei, remarcă profesorul Valentin Naumescu pentru Europa Liberă România. Puteți citi AICI despre felul în care Putin scindează Europa – „Polonia și statele baltice vs Franța și Germania”.

Puteți urmări evenimentele războiului din Ucraina în live blogul Europa Liberă.

„Nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii Securități”

Președintele Klaus Iohannis a formulat ieri prima reacție la controversatele proiecte de legi ale „securității”. Propunerile publicate de G4Media, ale unor documente elaborate chiar de serviciile de informații, deși acestea nu au drept de inițiativă legislativă, conțin prevederi care ar da „serviciilor” puteri fără precedent, multe cu grave implicații democratice.

Klaus Iohanis promite că se va ocupa personal de corectarea părților în care proiectele nu au o formă „corespunzătoare timpurilor noastre”.

„Nu-și dorește nimeni o restaurație a vechii Securități sau o încălcare a drepturilor cetățenești sau altceva”, iar proiectul nu era „nu era destinat publicului larg”, a adaugă el, încercând să întoarcă discuția către „scurgerea de informații”.

„Cineva, și știm cine, a considerat că e bine să-l dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că este un prim draft”, spune Klaus Iohannis, amintind de stilul fostului președinte Donald Trump. Pentru acesta, nu conta conținutul, indiferent de gravitatea lui, ci cum a ajuns la presă.

„Deci, președintele țării este foarte preocupat, la fel ca ’oamenii’ din servicii, căci ei sunt autorii proiectelor de lege, că s-a aflat. Nu-l doare pe el prea tare de conținut”, scrie Dan Tăpălagă în G4Media.

Îți mai recomandăm Legile securității. Iohannis și serviciile secrete își întăresc reciproc puterile

El consideră declarațiile președintelui un atac grav și direct la adresa publicației și a libertății presei. „În loc să le ceară socoteală celor de la SRI pentru toate ororile strecurate în legile securității naționale, președintele Iohannis se războiește cu presa că a îndrăznit să le publice”.

Libertatea asociază subiectul plecării lui Cristian Tudor Popescu, „singurul care a vorbit pe post despre legile siguranței naționale” de la Digi24, iar Hotnews publică reacția președintelui USR, Cătălin Drulă: „Este halucinant că problema președintelui este modul în care au ajuns legile securității în presă”.

Alte știri:

  • Parlamentul European a adoptat un raport care deplânge „degradarea situaţiei drepturilor omului în Turcia”, transmite Agerpres.
  • Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, este în Turcia pentru discuții despre deblocarea exporturilor de cereale din Ucraina, notează Digi24.
  • New York-ul a majorat de la 18 la 21 de ani vârsta de la care pot fi achiziționate arme semiautomate. El Pais remarcă că peste 124 de oameni au murit de vinerea trecută până marți în 300 de atacuri armate înregistrate în SUA.

Dacă aveți sugestii sau propuneri de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Toate bune,

Carmen