Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Președintele rus Vladimir Putin este în vizită în Mongolia, țară care ar fi putut să îl aresteze în baza mandatului internațional. Mongolia e membră a Curţii Penale Internaţionale (CPI) și riscă acum un proces de complicitate la CPI.
- În Israel continuă protestele față de lipsa unui acord cu Hamas care să fi salvat cei șase ostatici găsiți morți sâmbătă. Premierul Netanyahu nu este dispus să renunțe la controlul asupra coridorului Philadelphia de la frontiera dintre Fâşia Gaza şi Egipt, așa cum ar dori Hamas.
- România are o nouă propunere pentru funcția de comisar european, europarlamentara PSD Roxana Mînzatu.
Mongolia prietenă
Putin și Mongolia ignoră mandatul de arestare al Curţii Penale Internaţionale (CPI) scrie The Guardian. Mongolia avea obligația să îl rețină pe Vladimir Putin, acest lucru nu s-a întâmplat, iar situația e descrisă de ministrul ucrainean de Externe drept o lovitură pentru sistemul internațional de justiție.
Vladimir Putin a ajuns luni după amiază în Mongolia, iar marți se va întâlni cu liderul mongol, Ukhnaa Khurelsukh, notează Europa Liberă, care explică și de ce a mers Putin în Mongolia, țară vecină Rusiei, care are graniță și cu China.
Dacă o ţară membră nu îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de CPI, aceasta din urmă poate sesiza Adunarea statelor părţi. Adunarea se reuneşte o dată pe an, iar eventuale sancţiuni se limitează strict la un avertisment verbal. Politico insistă totuși că Mongolia riscă să fie desemnată „țară complice”.
Vladimir Putin (dreapta) și președintele Mongoliei, Ukhnaagiin Khurelsukh, nu au sugerat prin nimic că ar lua în cosiderare mandatul internațional pentru arestarea președintelui Rusiei.
Din RFE/RL vă mai recomand opinia dizidentului rus eliberat de curând din închisorile Kremlinului – Vladimir Kara-Murza. Acesta vorbește despre obligația legală, fără echivoc a Mongoliei de a-l aresta pe Putin.
În timp ce Putin vizitează Mongolia, în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a insistat, luni, că forțele ruse nu mai înaintaseră de două zile în zona orașului Pokrovsk din Donețk, atacat de ceva vreme intens și considerat un punct strategic al frontului. Kyiv Independent adaugă că Zelenski a apărat din nou decizia incursiunii în regiunea rusă Kursk, chiar dacă ea este una controversată în rândul publicului și chiar al militarilor.
The Guardian publică mărturii ale soldaților ucraineni despre incursiunea în Kursk, în timp ce The New York Times scrie despre atacurile rusești asupra Ucrainei, luni, în ziua în care copiii ucraineni au început școala.
Astăzi va ajunge la Kiev directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, care va vizita și centrala nucleară de la Zaporojie, pe fondul „deteriorării” situației de securitate de aici, după cum a avertizat Grossi în august.
Înainte de vizita din Ucraina, pe 27 august, Grossi era în Rusia, unde a vizitat centrala nucleară Kursk. După incursiunea ucraineană în această regiune, Rusia invoca riscuri la adresa securității centralei, lângă care ar fi fost găsite resturi de dronă.
Vă mai recomand un reportaj interesant de la RFE/RL, Siberia.Realities despre oamenii străzii din Siberia care au semnat contracte pentru a lupta în armata rusă, împotriva Ucrainei și o exclusivitate Reuters despre un posibil loc de lansare a noii rachete nucleare rusești, „invincibila”, după cum o numește Vladimir Putin.
Fermitatea lui B. Netanyahu
Beniamin Netanyahu și-a cerut iertare, titrează BBC.
A fost sfidător, consideră The Guardian.
Cert este că luni seară, în prim conferință de presă de după găsirea trupurilor a șase dintre ostaticii răpiți de gruparea Hamas pe 7 octombrie, Netanyahu a refuzat să cedeze cu privire la condițiile sale pentru orice armistițiu în Gaza.
Premierul Netanyahu ignoră cererile aliaților internaționali și ale unei părți importante din societatea israeliană de a accepta un acord de încetare imediată a focului în schimbul eliberării ostaticilor, scrie The New York Times.
Protest la Tel Aviv pe 1 septembrie, față de lipsa unor progrese în recuperarea ostaticilor israelieni pe care gruparea Hamas îi ține încă ostatici. Șase dintre ei au fost găsiți morți, sâmbătă, 31 august, într-un tunel din Gaza.
În esență, refuză ferm una dintre condițiile Hamas – renunțarea la controlul israelian asupra zonei de graniță dintre Egipt și Fâșia Gaza, așa-numitul coridor Philadelphia.
„Realizarea obiectivelor războiului trece prin coridorul Philadelphia", a declarat premierul israelian, în conferința de presă de luni, referindu-se la porţiunea de 14 km între teritoriul palestinian şi Egipt, scrie Agerpres, care citează AFP. Detalii despre ce este coridorul Philadelphia în Spotmedia.
Niciodată nu a avut Beniamin Netanyahu atât de puține opțiuni, scrie CNN, care remarcă eforturile acestuia și ale membrilor naționaliști de extremă dreapta din guvernul său de a bloca protestele israelienilor. Comemorarea zilei de 7 octombrie se apropie, protestele nu dispar, întrebarea corespondentului diplomatic al CNN Nic Robertson este cât poate să mai reziste Netanyahu.
Aliații Israelului sunt încă în căutarea drumului spre un acord de încetare a focului, dar, notează BBC, Marea Britanie a decis să suspende o parte din armamentul livrat Israelului. Londra a invocat riscul ca echipamente britanice să fie folosite în situații care încalcă dreptul internațional. Un ministru israelian a declarat pentru BBC că decizia a transmis „un mesaj greșit” și a fost „dezamăgitoare”.
Presiunile dnei Von der Leyen
Politico descrie pe larg „presiunile” făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, pentru a fi în măsură să aibă un colegiu al comisarilor europeni în care linia dintre numărul bărbaților și cel al femeilor e trasă la jumătate. Întreaga insistență și felul în care a decurs ea s-a întors împotriva ei, scrie Politico, și riscă să devină o umilință a celui de-al doilea mandat al Ursulei Von der Leyen la șefia UE.
Totuși, Belgia a sărit în ajutorul președintei CE și renunță la Didier Reynders pentru ministra de Externe - Hadja Lahbib, iar România își schimbă candidatul și propune o femeie, Roxana Mânzatu. Politico amintește și că Von der Leyen a sugerat că țările care o ajută să îndeplinească „cota” de femei ar putea primi portofolii mai importante.
Roxana Mînzatu este născută în 1980, este specializată în fonduri europene, iar în 2019 a fost ministru al Fondurilor Europene timp de câteva luni, până când Guvernul condus de Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură.
Cum s-a văzut povestea din România, pe pagina Europa Liberă, iar reacția lui Victor Negrescu, propus inițial, în Libertatea.
De pe situl Europa Liberă vă mai semnalez analiza Andreei Pora despre deficit și datoria publică, „cercul vicios al guvernului Ciolacu”, precum și trecerea în revistă adnotată de Ionuț Benea a priorităților legislative ale toamnei: de la legile apărării, la recunoașterea certificatelor de căsătorie ale persoanelor de același sex.
Alte subiecte:
- În ultimii zece ani de comunism, Securitatea a recrutat o treime din informatorii perioadei 1948 – 1990 – Europa Liberă.
- Atacul cibernetic la Primăria Timișoara. Date personale furate de hackeri au fost scoase la vânzare pe Telegram, dezvăluie Libertatea.
- Papa Francisc a ajuns în Indonezia, la începutul unei vizite istorice de 12 zile în într-o vizită istorică în Asia de Sud-Est. Live text pe BBC.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Pe Google News, ne găsești AICI.
Toate cele bune,
Carmen