Cei 137 de senatori și 332 de deputați români și-au reluat de luni, 2 septembrie, activitatea, în ceea ce va fi – pentru unii dintre ei – ultima sesiune legislativă la care participă.
Sesiunea de toamnă a Parlamentului, care se încheie în decembrie, va fi marcată de campania electorală și de alegerile parlamentare și prezidențiale, la care cei mai mulți senatori și deputați români vor participa activ. Fie pentru ei – pentru a fi aleși din nou, fie pentru partid.
Sesiunea parlamentară de toamnă a început cu alegerea unui nou președinte al Camerei Deputaților, după ce Alfred Simonis (PSD – Partidul Social Democrat) a demisionat, pentru a-și prelua funcția de președinte al Consiliului Județean Timiș, câștigată la alegerile din iunie.
Locul lui Simonis a fost luat de deputatul Daniel Suciu (PSD), care a obținut mai multe voturi decât propunerea AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) pentru această funcție, George Simion.
„Ne așteaptă o perioadă fierbinte și complicată din cauza campaniei electorale”, a spus Suciu după ce și-a preluat funcția.
La Senat, parlamentarii au adoptat deja două proiecte.
Primul este legat de donarea de către România a unui sistem Patriot, proiect primit în regim de urgență luni de la Guvern. Votul final va fi dat de Camera Deputaților.
„După adoptarea legii de către Parlament, Guvernul va putea emite hotărârea care va face operativ actul de donaţie”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
Partidul suveranist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este singura formațiune care a votat împotriva proiectului dezbătut în Senat.
Al proiect adoptat stabilește cadrul legal ca România să se împrumute prin mecanismul FMF (Foreign Military Financing – Finanțare Militară Externă), oferit de SUA, pentru achizițiile din domeniul apărării.
La acesta, nouă senatori AUR s-au abținut și unul a votat împotrivă.
Parlamentul României este dominat de social-democrați și liberali, care sunt parteneri și la guvernare, însă care vor avea candidați proprii atât la alegerile parlamentare, cât și prezidențiale.
Din acest motiv, în ultimele săptămâni, atacurile reciproce dintre membrii celor două partide s-au înmulțit.
Schimbări în configurația politică a Camerei
În prima ședință a noii sesiuni, zece deputați au anunțat că s-au înscris într-un alt partid – Dreptate și Respect în Europa (DREPT) – susținut de fostul europarlamentar român Vlad Gheorghe (ex-USR).
Gheorghe a candidat ca independent la alegerile europarlamentare și a pierdut la limită după ce, spune el, i-ar fi fost furate din voturi.
Cei zece deputați care și-au anunțat înscrierea în Partidul DREPT sunt Norbert Apjok (ex-UDMR), Ică Calotă Florică (ex-PNL), Gheorghe Pecingină (ex-PNL), Liviu Ioan Balint (ex-PNL), Daniel Florea (ex-PSD), Daniel Sorin Gheba (ex-AUR), Paul Cristian Ichim (ex-USR), Daniel Liviu Toda (ex-USR), Ion Marian Lazăr (ex-USR) și Radu Tudor Ciornei (ex-USR).
Ultimii doi au fost excluși din USR luni, după ce au aderat la Partidul DREPT.
Analiștii se așteaptă ca atacurile reciproce dintre PSD și PNL din următoarele două luni să continue.
Liberalii și social democrații vor trebui să găsească înțelepciunea de a se întelege în privința unor legi extrem de importante, care vor intra în analiza lor în sesiunea parlamentară din această toamnă.
Europa Liberă a identificat câteva dintre acestea.
Mult așteptatele legi ale Apărării
Subiectul unor legi din domeniul apărării pe care România trebuie să le modernizeze a fost pus pe agenda publică, la Europa Liberă, încă din februarie.
Atunci, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , avertiza că, în ciuda războiului declanșat de Rusia în Ucraina, România nu are legi adaptate vremurilor actuale pentru a se apăra.
Legea pregătirii populației pentru apărare, de pildă, este veche de 18 ani.
În 2006, Rusia lui Vladimir Putin – considerată astăzi stat agresor – nu invadase Georgia, nu anexase ilegal Peninsula Crimeea și, cel mai important pentru România, nu-și invadase vecina Ucraina, cu care România împarte o graniță de 650 de km.
Revizuirea Legii nr.446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare ar urma să fie adoptată de Guvern în luna octombrie. Executivul și-ar dori ca procedura legislativă să fie parcursă rapid, iar din noiembrie modificările să fie deja promulgate de președinte.
Într-un răspuns oferit de Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru Europa Liberă în luna august, modificările legislative sunt „în curs de avizare”. Proiectul nu a fost pus în dezbatere publică, așa că nu știm ce modificări concrete vor fi aduse legii din 2006.
După ce a vorbit la Europa Liberă despre „pregătirea populației pentru apărare”, șeful Statului Major a fost criticat de mai mulți oficiali ai statului. Mesajul acestora a fost comun: românii nu au de ce să se îngrijoreze, pentru că România nu va intra într-un război cu Rusia.
Fără a se referi explicit la această lege, premierul Marcel Ciolacu a făcut referire la o prevedere ce a fost dezbătută în acest an:
„Nu voi fi niciodată de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Avem nevoie de o armată de profesionişti. La fel cum avem nevoie de echipamente moderne”, a spus Ciolacu, pe 24 august, în discursul prin care și-a prezentat, la Congresul PSD, prioritățile de președinte al României – funcție la care va candida anul acesta.
Tot în ședința legislativă din această toamnă va intra și proiectul de Lege privind Apărarea Națională a României. Acest proiect a fost în dezbatere publică încă din aprilie 2024. Considerat stringent de unii analiști militari, proiectul a fost pus pe hold în perioada vacanței parlamentare.
„Cel mai probabil la toamnă”, spunea, la începutul verii, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, întrebat de Europa Liberă când va fi adoptat proiectul.
Acest proiect ar urma să fie prezentat în ședința Executivului în luna octombrie și votat în Parlament în luna noiembrie.
Actuala Lege a Apărării Naționale datează din 1994, dată de la care a fost modificată de șapte ori. Ultima modificare e din 2011, când Rusia nu anexase încă Crimeea și nu invadase la scară largă Ucraina.
Printre modificările propuse de MApN se numără și condițiile în care România poate desfășura misiuni comune cu aliații NATO – din care face parte încă din 2004.
Sunt modificări și cu privire la amenințările hibride, la apărarea locuitorilor României care se află în alte țări sau la ce măsuri pot fi luate asupra agenților economici în caz în care va fi instituită starea de urgență sau de asediu, fie la declanșarea mobilizării ori a stării de război.
O altă lege din domeniul apărării care ar putea fi adoptată în această toamnă– cu deadline de asemenea în noiembrie – este cea privind managementul integrat al situațiilor de criză la nivel național.
Și aceasta a fost pusă în dezbatere publică încă din aprilie. Printre cele mai importante prevederi din această lege se numără reglementarea unor „stări speciale” – adică ce ar trebui să facă statul în situații excepționale precum cele de urgență, asediu, de mobilizare sau de război. O stare de alertă, de pildă, va fi și atunci când securitatea cibernetică a țării este afectată.
Legea privind statutul cadrelor militare – care ar trebui să reglementeze și situația rezerviștilor – ar urma, de asemenea, să fie votată în această toamnă.
Alte proiecte din domeniu militar ce vor mai fi analizate de parlamentari sunt: ratificarea unor acorduri dintre România și Maroc, respectiv Coreea de Sud, în domeniul militar, dar și legea privind înzestrarea României cu avioane F-35.
Codul Silvic, urbanism, asigurări
Pe lângă noile inițiative legislative, în Parlament sunt mai multe proiecte importante, care ar putea fi analizate și votate în această sesiune.
O lege importantă este cea care aduce o serie de modificări legislației de funcționare a Fondului de garantare a asiguraților. În prezent, limita până la care acest fond poate plăti unei persoane asigurate o poliță încheiată cu o companie care a intrat în faliment este de 500.000 de lei (100.000 de euro).
Noua lege va elimina acest plafon, care va avea valoarea maximă a poliței de asigurare. Ea vine la pachet cu o altă lege, care va impune obligativitatea încheierii asigurării RCA și în cazul unor vehicule precum trotinetele sau biciclete electrice.
O altă lege importantă este adaptarea unei decizii europene, care ar urma să dea dreptul persoanelor de același sex, căsătorite în alte țări, să obțină dreptul de ședere în România fără a fi obligate să își înscrie certificatul de căsătorie în registrul național de stare civilă.
Legea, care a stârnit controverse în 2023, când a fost propusă, nu va legaliza căsătoria persoanelor de același sex în România, ci va stabili că România va recunoaște mariajul acestora, dacă acesta a fost consființit de o altă țară din UE.
Va fi mai degrabă un act normativ pe care România îl adoptă forțat, după cum reiese și din explicațiile publice oferite de Ministerul de Interne, inițiatorul legii:
„Implementarea acestor prevederi este o condiţie obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanşarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanţa de contencios european”.
Revizuirea Codului Urbanismului va fi și ea pe masa parlamentarilor în această toamnă. Proiectul a fost criticat dur de Ordinul Arhitecților din România, care a transmis că ar permite continuarea unei practici des-întâlnite, în trecut, în construcțiile din România.
Construirea fără respectarea legii, cu posibilitatea intrării în legalitate după ce imobilul a fost deja edificat.
Modificările aduse Codului Silvic au fost, de asemenea, criticate de unii activiști, după cum Europa Liberă a scris aici.
Proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat și se află în comisiile din Camera Deputaților. Guvernul speră ca această inițiativă legislativă să fie adoptată în decembrie.
Tot atunci ar urma să fie adoptat și un proiect care ar permite persoanelor fizice să angajeze, cu contract de muncă, bonele care au grijă de copiii lor.
În 2024, Parlamentul României a înregistrat 394 de proiecte sau inițiative legislative. Au fost votate 294 de legi și respinse 27 de propuneri.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
