3 minute | Asaltul asupra Kievului, ucraineni ajutați de români, Marea Neagră vulnerabilă

La un punct de trecere a frontierei dintre Ungaria și Ucraina, o femeie își îmbrățișează fiul. ONU estimează că mii de ucraineni au părăsit deja țara din fața războiului ordonat de președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Ucraina a intrat în a două zi a războiului ordonat de Vladimir Putin. Numărul morților e greu de estimat, președinția Ucrainei a vorbit în timpul nopții de 137 de victime militare și civile. Kievul este bombardat, ucrainenii își părăsesc casele. Câteva mii au ajuns la granițe. Cine îi ajută?

Bun găsit,

Iată principalele evenimente:

  • Forțele aeriene ale Rusiei bombardează Kievul și alte orașe ucrainene. Occidentul a răspuns cu noi sancțiuni la adresa Rusiei.
  • Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a decretat mobilizare militară generală. Bărbații între 18 și 60 de ani nu mai pot părăsi țara.
  • Rusia a capturat Insula Șerpilor și Cernobîl.

Mobilizarea românilor, nu și a României

Agenția ONU pentru refugiați estimează că cel puțin 100.000 de ucraineni își părăsiseră până joi seară locuințele pentru a se adăposti de atacuri, iar câteva mii plecaseră din țară, transmite Reuters.

Între timp, bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani nu mai au voie să părăsească Ucraina, iar președintele Volodimir Zelenski a ordonat mobilizarea militară generală, precizează CNN.

Părinți, bunici, copii au mers, joi, la granițele Ucrainei pentru a părăsi țara. După decretarea mobilizării militare, bărbații între 18 și 60 de ani nu mai au dreptul de a părăsi teritoriul țării. Imagine de la granița Ucrainei cu Polonia, 24 februarie 2022.

Volodimir Zelenski a transmis noaptea trecută că este ținta principală a atacului Rusiei, dar nu va părăsi capitala. 137 de ucraineni, militari și civili, muriseră până la ora declarației, a transmis Zelenski.

În orașele bombardate de Rusia, oamenii care nu au reușit să fugă s-au adăpostit în subsoluri sau stații de metrou unde au petrecut noaptea. În imagini - Mii de ucraineni au devenit refugiați.

În România, surse guvernamentale au spus, ieri, pentru Europa Liberă, că Bucureștiul instalează tabere doar în caz de urgență, dacă va exista o cerere „fermă”. România nu vrea „să invite un flux de refugiați”!.

Deocamdată, refugiații ucraineni care ajung în România sunt ajutați de prieteni, persoane private, oameni de afaceri și organizații neguvernamentale. Povestea mobilizării civice în ajutorul ucrainenilor, AICI.

În numeroase orașe europene, inclusiv București, au avut loc ieri manifestări de sprijin pentru Ucraina. În Rusia, cel puțin 1.700 de persoane au fost arestate aseară pentru că au îndrăznit să protesteze față de războiul declanșat de Vladimir Putin. Cele mai multe arestări au avut loc la Moscova, urmată de St. Petersburg.

Marea Neagră, „uitată” de NATO

NATO a lăsat Marea Neagră descoperită în fața rușilor, scrie Reuters.

„Când Rusia a atacat Ucraina, cea mai apropiată navă a unui aliat major era în Mediterana. O astfel de navă plecase din Marea Neagră în ianuarie. /.../ NATO a eșuat în a preveni mobilizarea Rusiei în Marea Neagră”. Motivele: neînțelegerile între aliați cu privire la riscul de a „provoca” forțele navale ale Rusiei, chestiuni bugetare și existența „altor priorități”. Toate acestea au dus la lipsa unei strategii coerente și relevante a NATO la Marea Neagră, scrie Reuters.

Înainte de atacarea Ucrainei, Rusia a desfășurat exerciții masive în Marea Neagră. Au participat 140 de nave și 10.000 de militari.

Joi noapte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că toți cei 13 grăniceri care apărau Insula Șerpilor au fost uciși, iar insula a fost capturată de Rusia. The Washington Post remarcă că insula de mici dimensiuni are importanță strategică pentru delimitarea apelor teritoriale ale Ucrainei.

O altă zonă capturată de Rusia din motive strategice, potrivit analiștilor, este Cernobîl, locul accidentul nuclear din 1986. NBC News explică miza: Cernobîl e foarte aproape de granița cu Belarus, unde Rusia avea pregătite forțe importante, iar de acolo până la Kiev, pe șosea, mai sunt doar 134 de kilometri.

Sancțiunile

SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană au anunțat noi tranșe de sancțiuni la adresa Rusiei.

Cele impuse de Uniunea Europeană vizează sectorul financiar, energetic, de transport și apărare, limitarea accesului Rusiei la semiconductori sau tehnologii de ultimă oră și noi sancțiuni pentru „elita” din Rusia, a precizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în primele ore ale zilei de vineri, la finalul reuniunii Consiliului European.

După întâlnirea Consiliul European de aseară, președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că a vorbit cu Vladimir Putin după atacul asupra Ucrainei, pentru a menține deschisă o șansă la dialog.

Anterior, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat, printre altele, înghețarea activelor a patru bănci rusești, reducerea la jumătate a importurilor din Rusia și adăugarea de noi oligarhi ruși pe lista persoanelor sancționate. De asemenea, SUA trimit încă 7.000 de militari americani în Europa, în timp ce analizele Pentagonului cu privire la situația militară din Ucraina arată că aceasta este copleșită de dimensiunea atacului Rusiei, scrie The New York Times.

Nici SUA, nici UE nu au blocat accesul Rusiei la sistemul SWIFT de tranzacții bancare. „Ucraina e furioasă” din acest motiv, scrie The Guardian, care spune că această sancțiune a fost propusă și de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, la discuția G7 de ieri dimineață, însă doar Canada și-a exprimat sprijinul.

Îți mai recomandăm „Opțiunea nucleară” SWIFT | Ce se întâmplă dacă Rusia este decuplată de la sistemul electronic de plăți bancare

Liderii europeni nu au reușit să aibă unanimitatea necesară unei astfel de decizii, scrie Politico, care explică că țările europene care depind încă în mod semnificativ de gazul rusesc ar dori menținerea acestui sistem pentru a putea face plăți. Austria a explicat că blocarea accesului Federației Ruse la SWIFT ar afecta mai mult Uniunea decât ar afecta Rusia.

Joe Biden a încercat să explice aseară că sancțiunile decise au efecte mai importante decât chestiunea SWIFT și nu a răspuns la întrebarea de ce nu l-a sancționat încă pe Vladimir Putin.

Pe fondul criticilor la adresa răspunsului Occidentului în fața atacului Rusiei asupra Ucrainei, Reuters scrie că măsurile de prevedere pe care și le-a luat Vladimir Putin în ultimii ani în fața unor sancțiuni economice ar putea să se prăbușească.

Bloc de locuințe din Kiev după bombardamente ale armatei ruse. 25 februarie 2022

În această dimineață, Rusia bombardează Kievul și alte orașe ale Ucrainei. Forțele terestre ale Rusiei înaintează pe teritoriul Ucrainei. Ucrainenii continuă să se ascundă sau să fugă. Urmăriți evenimentele pe parcursul întregii zile pe pagina noastră de internet. Pe Facebook, ne găsiți AICI.

Ne puteți scrie pe mail la treiminute@rferl.org.

Pe curând,
Carmen