3 minute | SUA schimbă direcția față de economia Chinei, Ucraina vrea conferință de pace în februarie, trei politici publice românești

Liderul chinez, Xi Jinping, la Congresul XX al Partidului Comunist Chinez din octombrie 2022. Câteva mari publicații occidentale trec azi în revistă lista de probleme, inclusiv în contextul deciziilor SUA de a nu mai alimenta dezvoltarea tehnologică și militară a Chinei.

În atmosfera rarefiată a Sărbătorilor, câteva teme par să domine titlurile marilor publicații: conferința de pace sub egida ONU în februarie, politica Statelor Unite față de China, plus vești din medicină. Câteva reportaje și subiecte de politică publică se remarcă în presa de la București.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Iarna grea și căderile masive de zăpadă au făcut circa 50 de victime în Statele Unite. În Europa, iarna se dovedește (încă) rezonabilă, o mult prea vagă compensație pentru tragedia Ucrainei. Aici, pe lângă victimele directe, milioane de oameni nu au căldură și electricitate din cauza bombardamentelor. Ieri, nu mai puțin de 9 (nouă) milioane.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Administrația Biden a decis să nu mai alimenteze economic avansul tehnologic și militar al Chinei. Primii pași au fost deja făcuți.
  • Kievul își dorește o conferință de pace sub egida ONU în februarie. India ar putea juca un rol cheie în negocieri.
  • Cât de profesionistă a fost și cât de profesionistă este diplomația românească - o campanie Europa Liberă.

„Agenda de protecție” Biden e mai dură decât tarifele Trump

Într-o analiză aprofundată, Politico remarcă cum în toamna lui 2022 și proiecții pentru 2023, administrația democrată de la Casa Albă recalibrează politicile Statelor Unite față de China. „E cea mai agresivă acțiune americană de până acum menită să limiteze avansul economic și militar al Chinei”, scrie publicația.

Reguli federale, ordine guvernamentale și schimbări de legislație, dezbătute de-a lungul a trei președinți, sunt pe cale să devină acum fapt, o abordare chiar mai radicală decât taxele impuse Beijingului de administrația Trump. E vorba de a încetini avansul tehnologic și militar al Chinei, dar și de despărți cele mai mari două economii ale lumii.

Faptul că investițiile americane în China vor fi supervizate de o agenție federală este fără precedent. Capacitatea aplicațiilor chinezești precum Tik-Tok de a obține date despre americani va fi și ea limitată, o temă ce preocupă și Congresul, dominat de republicani.

The Guardian se ocupă la rândul său de autoritățile de la Beijing, dar din perspectiva liderului comunist, Xi Jinping, reales în octombrie pentru un al treilea mandat de cinci ani în fruntea partidului unic. Este cel mai puternic lider chinez, după Mao Ze Dong, remarcă experții intervievați. Concentrarea puterii la vârf, tensiunile cu Taiwanul și protestele anti-covid din noiembrie sunt elementele cheie ale analizei.

Altfel, principala știre la zi legată de China este că restricțiile anti-Covid care îi privesc pe cetățenii călătoresc din străinătate vor fi ridicate de la 8 ianuarie. După trei ani de restricții, cei care sosesc în țară nu vor mai fi supuși carantinei.

Ucraina vrea negocieri de pace în februarie

Nu este probabil întâmplător că adjunctul Consiliului de Securitate al Federației Ruse și fost premier, Dimitri Medvedev, a făcut o vizită surpriză la Beijing pe 21 decembrie ca să discute despre Ucraina și alte subiecte strategice. Și nici că Tass scrie că președintele Putin și liderul chinez Xi Jinping ar intenționa să discute până la sfârșitul anului, în timp ce ieri, Taiwanul a semnalat intrarea în spațiul său aerian a 71 de avioane și drone militare chineze.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, după cum notează Europa Liberă în limba engleză, președintele Volodimir Zelenski a cerut ajutorul Indiei pentru o listă de 10 puncte ce ar trebui discutate într-o conferință de pace cu Rusia. Președintele Zelenski și premierul indian Narendra Modi au avut ieri, 26 decembrie, o convorbire exact pe acest subiect.

Între alții, Le Monde și Europa Liberă notează dorința Ucrainei de a purta negocieri de pace cu Rusia sub egida ONU, în februarie, cu condiția judecării celor care se fac vinovați de crime de război pe teritoriul ei. BBC publică însă câteva scenarii despre soarta războiului în 2023.

Diplomația românească, între jocurile de noroc și hazard

În zilele în care ecourile refuzului Schengen, echipa de la București a Europei Libere a hotărât să treacă în revistă atu-urile și defectele diplomației românești. Se pare că acum un secol, diplomații români s-au dovedit printre cei mai eficienți din Europa. Cum stă diplomația de la București acum, vă vor spune experții intervievați în materialele ce vor fi publicate în această săptămână.

Tot de la Europa Liberă, nu ratați povestea unei familii ucrainene cu patru copii, refugiată la Cluj, dar nici interviul One-to-One ce cuprinde concluziile celor două femei care au ridicat primul spital din donații din România secolului XXI.

De remarcat și articolul Libertatea despre deputatul USR, Filip Havârneanu, care trage un semnal de alarmă despre înmulțimea sălilor de jocuri de noroc, dar și ecourile sumbre ale accidentului soldat cu morți de la Pasajul Unirii, situație neverosimilă într-o capitală europeană.

Alte subiecte:

  • BBC și nu numai anunță că Serbia a ridicat gradul de alertă militară din cauza tensiunilor de la frontiera cu Kosovo.
  • Pe lângă informații medicale și știri americane la zi, NYT notează că 68 de dolari cheltuiți pe E-Bay îți pot aduce uneori o bază de date militară cu informații despre 2600 de persoane, unele fiind căutate pentru terorism.

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena