Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Bilanțul deceselor în urma cutremurelor care au afectat săptămâna aceasta Turcia și Siria a ajuns la 15.000. Guvernul de la Ankara și președintele turc Recep Erdoğan sunt criticați pentru modul în care au intervenit autoritățile.
- Liderii statelor europene se vor reuni azi, la Bruxelles, unde vor discuta despre noi sancțiuni împotriva Rusiei, dar și despre planul european privind energia verde, subiect care divizează blocul comunitar.
- China ar fi folosit baloane echipate cu tehnologie pentru a spiona baze militare din toată lumea, inclusiv din Europa, spun oficiali americani.
Puteau autoritățile face mai mult?
Mulți turci din zonele devastate de cutremur aseamănă intervenția care ar fi trebuit să fie una de urgență a autorităților lor cu cea din Siria. Doar că țara vecină e măcinată, de mai bine de un deceniu, de un război civil care a mutilat statul.
În Kahramanmaraş, unul dintre cele mai afectate orașe, Mehmet Boskert, unul dintre cei norocoși - care a reușit să iasă singur dintre ruine - povestește pentru The Guardian că, după ce s-a văzut în siguranță, a tot așteptat ca autoritățile să vină. „Echipele de urgență au sosit prea târziu și abia astăzi (miercuri) au adus oameni care să sape. Sper că vor mai putea face ceva”, s-a plans Mehmet.
Președintele turc însuși, Recep Tayyip Erdoğan, se confruntă cu un val de critici asupra modului de intervenție al autorităților. Mulți turci s-au plâns de lipsa echipamentului și a sprijinului în timp ce așteptau neputincioși lângă dărâmături, incapabili să-și salveze rudele sau vecini care țipau după ajutor.
Președintele turc Recep Erdoğan este criticat pentru modul în care autoritățile au intervenit după cutremur, dar și pentru lipsa de investiții în infrastructură din ultimii ani.
Pentru Erdoğan, problema e mai mult decât una de imagine; peste trei luni, în Turcia, sunt programate alegeri, iar liderul de două decenii de la Ankara își dorește un nou mandat. Ieri, unul dintre posibilii contracandidați, Kemal Kilicdaroglu, nu a ratat ocazia de a-l acuza pe Erdoğan că nu a pregătit țara pentru cutremure.
Mai ales că Turcia, după cutremurul din 1999, a strâns miliarde de dolari dintr-o taxă specială pentru preîntâmpinarea unor asemenea tragedii.
Erdoğan a vizitat ieri orașele afectate de cutremur și, deși a recunoscut că au fost unele nereguli, a concluzionat: „Nu este posibil să fii pregătit pentru un dezastru ca acesta.”
Probleme privind intervenția salvatorilor au fost și sunt în continuare și în Siria, atrag atenția organizațiile umanitare. În prima zi după cutremur, luni, nicio organizație internațională nu a putut intra în țară pentru a contribui la căutări.
Au intrat doar convoaie cu sicrie, remarcă New York Times, care scrie povestea unor sirieni care au fugit de război în Turcia și ale căror cadavre au fost repatriate acum pentru a fi înhumate.
Bilanțul deceselor era, azi-dimineață, de 15.000.
Reuniune la Bruxelles
Liderii statelor UE se vor reuni azi la Bruxelles. Sunt mai multe teme pe ordinea de zi, printre care posibile noi sancțiuni pentru Rusia și sprijin pentru Ucraina, dar și subiectul migrației, care a devenit unul important pentru europeni, mai ales după pandemia de Covid.
O altă temă importantă este cea privind reacția UE la planul masiv de subvenții verzi al SUA și la actul de reducere a inflației al Washingtonului. Politico notează că acest subiect ar putea diviza statele: 25 la 2.
Cele două opozante sunt Germania și Franța, care vor reguli mai relaxate în privința ajutoarele de stat pentru investițiile în energia verde, pentru a-și proteja propriile industrii.
Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron și Olaf Scholz, liderii din Ucraina, Franța, respectiv Germania.
La Bruxelles ar putea ajunge azi și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deși vizita nu a fost confirmată oficial din motive de securitate.
Dl Zelenski a vizitat ieri Londra, unde s-a întâlnit cu premierul Rishi Sunak și cu alți oficiali; președintele ucrainean a reiterat solicitarea de a primi avioane de luptă. Premierul Sunak a promis momentan că piloții de luptă ucraineni vor fi pregătiți în curând în Marea Britanie, dar Kievul va trebui să aștepte pentru avioane.
După Londra, Zelenski a ajuns la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron și cu cancelarul german Olaf Scholz. Cei trei au susținut aseară o conferință de presă în care V. Zelenski a spus că Franța și Germania pot influența parcursul războiului, dacă livrează tancuri și avioane de luptă moderne.
În SUA, agențiile de informații au ajuns la concluzia că programul de baloane-spion al Chinei face parte dintr-un efort global de supraveghere al Beijingului. Scopul este de a colecta informații despre capacitățile militare ale țărilor din întreaga lume.
La o conferință de presă de miercuri, generalul de brigadă Patrick S. Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a declarat că în ultimii câțiva ani au fost observate baloane chinezești care operează în America Latină, America de Sud, Asia de Sud-Est, Asia de Est, dar și în Europa.
SUA au împărtășit informații despre programul baloanelor de spionaj cu zeci de țări, atât în cadrul întâlnirilor de la Washington, cât și prin intermediul ambasadelor SUA din străinătate.
Proiect al Puterii criticat de ONG-uri
Europa Liberă dezvăluie că PSD și PNL au mai puțin de o săptămână să stabilească noul șef al Autorității Electorale Permanente, instituție responsabilă cu organizarea alegerilor din România.
Liderii celor două partide nu se înțeleg în privința numelui și nici a calendarului, în timp ce surse din conducerea PSD susțin că au propus ca săptămâna aceasta să aibă loc o ședință a conducerii Parlamentului, dar PNL a refuzat.
Tot în Europa Liberă puteți citi punctul de vedere al liderului deputaților UDMR, Csoma Botod, care spune că problema arborării steagului secuiesc este „o doleanță veche a comunității de acolo”.
Declarațiile vin după două postări ale oficialului maghiar Németh Zsolt, în care reclamă interdicția folosirii steagului secuiesc de către comunitatea maghiară din România.
G4Media prezintă un protest semnat de reprezentanții mai multor ONG-uri cu privire la un proiect de lege care ar înăspri pedepsele în dosarele de ultraj și tulburarea liniștii publice. Contestatarii asociază proiectul cu unul similar din perioada în care șeful PSD era Liviu Dragnea și spun că, dacă ar fi adoptat, ar îngreuna dreptul la protest al societății civile.
Iar Digi24 scrie despre un ordin al Ministerului Agriculturii conform căruia doar fermierii care vor avea un certificat de formare profesională vor mai putea primi subvenții.
Alte subiecte:
- Google a pierdut 100 de miliarde de dolari din valoarea de piață miercuri după ce noul său chatbot a împărtășit informații inexacte într-un videoclip promoțional.
- Exploatarea lunii ar putea fi o soluție pentru criza climatică, spun cercetătorii.
- Liderul nord-coreean Kim Jong Un a adus marți un copil despre care se crede că este fiica lui la un banchet militar. Este cel mai recent semn că fata este posibil să fie pregătită ca posibil succesor al său.
Ne puteți scrie pe e-mail, la adresa treiminute@rferl.org. Ne găsiți și pe Facebook și Instagram.
Pe mâine,
Ionuț