La scurt timp după încheierea unei serii de întâlniri la Bruxelles, premierul kosovar Albin Kurti și președintele sârb Aleksandar Vucic au început să dea vina pe lipsa progresului, scrie RFE/RL.
Consilierul prezidențial kosovar, Jeton Zulfaj, a spus pe rețeaua X că Pristina a acceptat propunerea privind crearea asociației.
„Este clar că Serbia nu dorește normalizarea relațiilor cu Kosovo și nici autogestionarea sârbilor kosovari”, a adăugat consilierul.
Dar președintele sârb, Aleksandar Vucic, spune că „nu se pune problema să semneze sau să nu semneze” la întâlnirea de la Bruxelles și a afirmat că ”cineva se joacă pentru a transfera vina pe cealaltă parte”.
Vucic a adăugat că Serbia dorește să pună în aplicare toate acordurile semnate cu autoritățile din Kosovo.
El a spus că atunci când s-a întâlnit pe 21 octombrie la Belgrad cu oficiali UE a primit un document care reprezintă „o bază bună pentru viitor”. Acel document se referă exclusiv la formarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă, precizează RFE/RL.
Președintele sârb a adăugat că Belgradul e pregătit pentru formarea asociației, dar nu acceptă apartenența Kosovo la organizații internaționale, inclusiv la Națiunile Unite, și nici independența sa.
Albin Kurti și Aleksandar Vucic s-au întâlnit separat la Bruxelles cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giorgia Meloni.
Și șeful diplomației UE, Josep Borrell, a participat la întâlnirile care fac parte din efortul european de a convinge Belgradul și Pristina să lase deoparte decenii de diferențe.
"Mesajul UE este că ne așteptăm ca ambele părți, Serbia și Kosovo, să revină imediat și fără obstacole în calea obligațiilor care decurg din dialog, să lucreze imediat pentru a reduce tensiunile și a relua dialogul", a spus purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri externe, Peter Stano.
Formarea asociației, care ar reprezenta comunitățile majoritar sârbe din Kosovo, a fost convenită în 2013 între Pristina și Belgrad. Dar nu a fost aplicată de atunci. Pristina s-a opus ideii, solicitând mai întâi recunoașterea Kosovo.
Negocierile dintre Serbia și Kosovo au devenit și mai dificile după atacul din septembrie, când aproximativ 30 de sârbi înarmați au luat cu asalt un sat din nordul majoritar sârb al Kosovo și s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă sârbă. Poliția a recucerit mănăstirea după un schimb de focuri în care trei atacatori și un ofițer de poliție kosovar au fost uciși.
Ciocnirile au fost printre cele mai grave de când Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008.
Chiar și înainte de atac, relațiile dintre Serbia și fosta sa provincie au fost tensionate.
În februarie, cele două părți au acceptat o propunere a UE de normalizare a relațiilor, care prevede ca Serbia să nu pună sub semnul întrebării integritatea teritorială a Kosovo și ca Pristina să ofere un anumit nivel de autoguvernare municipalităților cu majoritate sârbă, inclusiv prin înființarea asociației.
Dar acest acord nu a fost niciodată pus în aplicare după ce ciocnirile au izbucnit în nordul Kosovo la sfârșitul lunii mai, în urma alegerilor municipale care au fost boicotate de sârbii locali.
Serbia și fosta sa provincie Kosovo sunt în conflict de zeci de ani. Războiul lor din 1998-1999 a dus la moartea a 10.000 de persoane.
Atât Serbia, cât și Kosovo speră să adere la Uniunea Europeană, dar relațiile lor dificile au perturbat progresul către aderare.
Bruxelles-ul cere normalizarea legăturilor dintre cele două părți, înainte de orice progres în procesul de aderare.
Îți mai recomandăm Este sau nu „Kosovo Je Srbija” poziția oficială a statului român sau de ce nu recunoaște România independența Kosovo