Trimisul UE, Miroslav Lajcak, și omologul său american Gabriel Escobar, însoțiți de diplomați de top din Germania, Franța și Italia, s-au întâlnit cu premierul kosovar Albin Kurti în capitala Pristina, transmite AP.
„Dacă nu există dialog, ar putea exista o repetare a escaladării”, a declarat Miroslav Lajcak după întâlnirea cu Kurti.
Lajcak a mai spus că diplomații occidentali au denunțat cu fermitate „atacul terorist împotriva poliției kosovare comis de indivizi înarmați” și că normalizarea sunt mai urgente ca niciodată.
Atât Serbia, cât și Kosovo doresc să adere la UE. Oficialii europeni le-au transmis că mai întâi trebuie să își rezolve problemele bilaterale.
Țările occidentale doresc ca Serbia și Kosovo să pună în aplicare un plan în 10 puncte prezentat de UE în februarie pentru a pune capăt lunilor de criză politică. Liderii kosovar și sârb, Albin Kurti, respectiv Aleksandar Vucic, au fost atunci de acord, dar au avut câteva rezerve care trebuie clarificate. Una dintre chestiunile nerezolvate este înființarea Asociației Municipiilor cu majoritate sârbă.
UE și SUA fac presiuni asupra Kosovo pentru a permite crearea Asociației, pentru a-și coordona activitatea în domeniul educației, sănătății, amenajării teritoriului și dezvoltării economice la nivel local.
Un acord Pristina-Belgrad din 2013 privind formarea asociației sârbe a fost ulterior declarat neconstituțional de Curtea Constituțională din Kosovo.
Pristina se teme că Asociația ar putea duce la crearea unui mini-stat sârb cu autonomie largă, similar cu Republica Srpska din Bosnia-Herțegovina.
Trimisul UE, Miroslav Lajcak, a cerut Pristinei „să treacă fără întârziere la înființarea Asociației municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo”, pentru că fără aceasta, nu va exista un progres al Kosovo pe calea europeană.
În iulie, UE a impus sancțiuni împotriva Kosovo pentru refuzul de a accepta Asociația Municipiilor cu majoritate sârbă, care au constat în suspendarea finanțării unor proiecte și stoparea vizitelor diplomaților de rang înalt.
Kosovo a cerut UE să sancționeze Serbia, pe care o învinovățește pentru atacul din 24 septembrie. Pristina a cerut și măsuri de securitate mai mari din partea puterilor occidentale de teama unei prezențe sporite a forțelor militare sârbe de-a lungul graniței sale.
Există temeri larg răspândite în Occident că Rusia ar putea folosi Belgradul pentru a reaprinde conflictele etnice din Balcani, pentru a distrage atenția lumii de la războiul său împotriva Ucrainei.
În urma violențelor recente, NATO a suplimentat forța KFOR cu încă 200 de militari, pe lângă cei 4.500 deja prezenți în regiune. De asemenea, a trimis armament mai greu pentru a întări puterea de luptă a forțelor de menținere a păcii.
