Victor Costache a demisionat din fruntea Ministerului Sănătății, chiar în ziua în care se împlinește o lună de la depistarea primului român depistat cu coronavirus Potrivit declarațiilor premierului Ludovic Orban, în cele cinci luni în care a deținut portofoliul Sănătății a existat o colaborare bună în cadrul Guvernului.
În spatele acestei declarații de curtoazie se află o serie de animozități din interiorul echipei care a gestionat până acum criza iscată noul coronavirus.
Propunerea lui Costache de a testa întreaga populație din București, care depășește 3 milioane de suflete, a fost, potrivit unor surse guvernamentale, picătura care a umplut paharul neînțelegerilor. Pe de o parte, proiectul-pilot, cum l-a numit Costache, se izbea de lipsa testerelor pentru Covid-19. Pe de altă parte, propunerea a părut nerealistă, de vreme ce în ritmul folosirii a 3.000 de teste/zi, nu doar că ar fi consumat resursele sărace de care dispune în acest moment România, dar ar fi creat și o discriminare în raport cu restul populației, din alte zone ale țării. În plus, testarea ar fi durat ani.
Potrivit surselor citate, Victor Costache se retrăsese deja din prim-plan din cauza neînțelegerilor de strategie cu Raed Arafat, secretarul de stat din Ministerul de Interne, care răspunde de Departamentul Situațiilor de Urgență. De la instalarea stării de urgență, Victor Costache nu a apărut în conferințele de presă pentru a comunica măsurile sanitare, ci Raed Arafat.
Situația din spitale a fost o nemulțumire constantă la adresa lui Costache, chiar de la apariția Covid-19. Absența echipamentelor de protecție pentru medici și asistente i-a fost imputată lui Victor Costache. Faptul că sunt aproape 200 de cadre medicale infestate cu coronavirus a fost reproșul cel mai puternic la adresa lui, precum și protocoalele nerespectate în spitale, care nu au fost monitorizate și sancționate la timp.
De partea cealaltă, echipa lui Costache a reproșat faptul că atenția pentru dotarea cu echipamente s-a îndreptat către DSU, acolo unde sunt echipele coordonate de Raed Arafat - ambulanțele, secțiile UPU și pompierii având prioritate în fața asigurării cu măști, combinezoane și viziere pentru oamenii care lucrează pe alte secții în spitale. Este important de urmărit ce dotări au avut spitalele în comparație cu DSU.
Criza de la Suceava, unde sunt peste 100 de cadre medicale contaminate, din totalul de 1.300, a fost momentul în care s-a văzut că Victor Costache a pierdut din autoritate. Spitalul Județean, care a înghițit în ultimii ani 50 de milioane de euro, a devenit un focar, care a transmis și în oraș virusul.În acest moment este nefuncțional, iar managerul spitalului, Vasile Râmbu, abia ieri a fost retras din funcție, de către președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, care are în atribuții demiterea șefului de spital. 8 dintre cele 17 decese de până la ora publicării articolului, consemnate în România, s-au înregistrat la Spitalul Județean Suceava.
Riscul scoaterii din uz a unor spitale fusese semnalat încă de la cazul Gerota - de la începutul lunii martie, când fostul polițist care a mințit medicii că a fost în vizită în Israel a băgat în carantină un spital întreg. Cu toate acestea, Costache nu a intervenit și nu a sancționat managerii spitalelor cu probleme, acolo unde ar fi avut competențe. O serie de spitale contaminate sunt în subordinea altor autorități - locale sau alte ministere. Nu a controlat ferm nici demisiile și intrările în concediu de la Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în plină criză de recoltare a testelor de coronavirus.
La fața locului, pentru a găsi soluții la criza din Suceava, a fost trimis Nelu Tătaru, secretarul de stat din Ministerul Sănătății, cel care de la debutul noului coronavirus în România a fost imaginea ministerului. Tătaru a participat la toate ședințele, a apărut în presă cu declarații - Victor Costache a preferat doar interviuri ample la televiziuni - de la Antena 3 la ProTv, ignorând toate solicitările și intervențiile solicitate de presă.