De ce a renunțat liderul senatorilor PNL la proiectul care limita acțiunile ONG-urilor. Este a doua propunere retrasă

„Am vrut să clarificăm legea, dar nu s-a înțeles!”, se apără liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, într-un dialog cu reporterul Europa Liberă.

Liberalul declarase, luni, pentru G4Media, că a depus la Senat o cerere de retragere a proiectului care urma să modifice Legea ONG-urilor, puternic contestat de către societatea civilă.

Contactat de Europa Liberă, parlamentarul a menționat că decizia a fost una asumată la nivelul grupului senatorilor liberali și că, în ceea ce îl privește, nu va mai relua o astfel de inițiativă.

„Noi am vrut să aducem niște clarificări legislative, dar ONG-urile nu au aderat la acest proiect, atunci decizia a fost să îl retragem”, s-a apărat Fenechiu.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, spune că decizia de retragere a proiectului este influențată de opoziția ONG-urilor și nu de retragerea anterioară a senatorilor PSD de pe lista susținătorilor inițiativei. „Dacă era așa, îl retrăgeam cu o săptămână mai repede”.

Vizibil iritat de opoziția vehementă din spațiul public, Daniel Fenechiu a spus că se aștepta ca „ONG-urile mari, serioase” să vadă utilitatea unora dintre propuneri și să vină eventual cu îmbunătățiri.

„Proiectul a putut fi consultat, în procedura de transparență decizională, și am primit câteva mail-uri. Am cerut ca proiectul să fie retrimis la Comisia Juridică, deși avea deja aviz favorabil, pentru că țin cont de ce spun ONG-urile. În loc să aprecieze, au continuat să mă înjure”, a spus liderul senatorilor liberali.

La dezbaterea pe care a organizat-o marțea trecută, ONG-uri participante - aproximativ 15-20 din cele mai reprezentative din țară - au rămas ferme în opoziția față de proiect.

„Au zis că proiectul nu e bun și trebuie retras. Le-am ascultat”, detaliază Daniel Fenechiu discuția cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale.

Avocat de profesie, Fenechiu spune că știe el însuși spețe în care ONG-urile au fost vulnerabile în fața unor acțiuni de șantaj sau imixtiune politică.

„Dar se pare că în România ONG-urile nu au nicio problemă”, a spus senatorul.

„Eu am acționat de bună credință, dar ONG-urile nu au inițiat un dialog, au început să sune la Cotroceni, la Ambasada SUA, la comunitatea europeană, numai la inițiatori nu au venit. Lucrurile astea se fac în dialog, pentru că am fost de bună credință, inclusiv faptul că l-am retras după ce a fost o dezbatere arată asta”, a conchis parlamentarul.

El a adăugat că în ceea ce îl privește nu își va mai asocia numele cu inițiative din zona ONG-urilor.

Un alt proiect, inițiat în noiembrie 2022, tot de parlamentarul PNL, care scurtează timpul în care ONG-urile se pot adresa instanței pe spețe de urbanism și autorizații de construcții, este la un pas să producă efecte.

La fel de contestat de societatea civilă, proiectul a fost atacat la Curtea Constituțională, care însă a respins obiecțiile, iar acum este în circuitul de promulgare de către președintele Klaus Iohannis.

Avalanșă de proiecte contestate de societatea civilă

Mai multe ONG-uri cu organizat, pe 4 martie, un protest în fața Palatului Victoria, în care au solicitat retragerea tuturor proiectelor care le limitează libertatea de acțiune. Între participanți s-a numărat și cunoscutul artist Tudor Chirilă.

Anterior, ONG-urile au transmis și scrisori deschise către autoritățile publice și au formulat petiții pentru oprirea demersurilor de aprobare a acestor legi.

Una dintre ele este proiectul de modificare a Codului Penal inițiat de premierul Nicolae Ciucă și de ministrul afacerilor Interne, Lucian Bode, care pedepsește cu închisoarea - și nu cu amendă, ca în prezent - ultrajul și tulburarea liniștii publice.

De asemenea, proiectul oferă autorităților posibilitatea de a folosi împotriva protestatarilor interceptările, ofițerii sub acoperire și chiar arestările.

Astfel, retragerea proiectului „anti-ONG” este doar un pas din pachetul de legi care ar pune „pumnul în gură” societății civile, spune Roxana Pencea Brădățan, coordonator de campanii în cadrul Declic.

„O societate civilă bine dezvoltată este fundamentală pentru România și pentru întregul bloc european. Să nu uitam ca această lege este doar una dintr-un pachet de trei care ne apropie mai mult de Rusia decât de Europa”, a spus ea pentru Europa Liberă.

„E nevoie ca Parlamentul să reexamineze legea care limitează drastic timpul in care o asociație poate ataca acte de urbanism și sa retragă și proiectul de lege care incriminează protestele”.

Ce prevedea proiectul „anti-ONG”

Proiectul retras acum de Daniel Fenechiu și de colegii săi din grupul senatorilor PNL limita posibilitatea societății civile de a contesta în instanță acte administrative pentru proiecte cu impact economic, fie că e vorba de dezvoltări imobiliare, de mediu, sau de altă natură.

Pentru a putea ataca în instanță un act administrativ în baza căruia este derulată o investiție, publică sau privată, un ONG ar fi fost obligat să depună o garanție de până la 50.000 de lei.

În condițiile în care la o singură speță sunt atacate mai multe acte administrative, sumele rezultate deveneau împovărătoare pentru numeroase organizații, au spus pentru Europa Liberă reprezentanți ai acestora.

Printre modificările propuse se număra și aceea ca ONG-urile să nu mai poată contesta diverse documente administrative imediat după înființare, ci după minimum doi ani de activitate.

În plus, dacă pierdeau procesul, membrii consiliului director putea ajunge să plătească din propriul buzunar pagubele produse terților.

Daniel Fenechiu a retras și legea care ar fi putut oferi instituțiilor de forță din România posibilitatea de a secretiza declarațiile de avere. Fenechiu a declarat atunci că a primit de la un coleg amendamentele. După inflamarea opiniei publice, senatorul a retras propunerea legislativă.