Mai multe proiecte inițiate fie de liberali, fie de guvern sunt considerate de societatea civilă problematice din punct de vedere al democrației și o „întoarcere la epoca Dragnea”.
Este vorba în principal de proiectul de lege, inițiat de Daniel Fenechiu și Niculescu Țăgârlaș, prin care asociațiilor neguvernamentale li se restrâng drepturile. Dar nu numai.
O serie de apeluri și scrisori, semnate de peste 160 de ONG-uri, au fost adresate parlamentarilor, în special de la PNL, pentru a retrage respectivul proiect de lege și președintelui Klaus Iohannis pentru a împiedica adoptarea lui.
PSD „are grijă de nevoile oamenilor”
Singurii care au răspuns apelurilor sunt social- democrații, care au anunțat retragerea semnăturilor de pe unul dintre proiecte.
Este vorba de un proiect de lege prin care se retrânge dreptul asociațiilor și fundațiilor de a se adresa instanțelor de judecată cu privire la diverse posibile ilegalități și de amendamente prin care ONG-urile pot fi desființate dacă nu țin registre cu persoanele care le direcționează 3,5% din impozitul pe venit.
Asemenea prevederi nu ar fi o noutate. S-a mai încercat introducerea lor în legislație în forme asemănătoare și în perioada când PSD se afla la guvernare, iar partidul era condus de Liviu Dragnea. Tocmai de aceea, retragerea semnăturilor senatorilor PSD poate părea surprinzătoare, mai ales că scandalul datează de ceva vreme.
Robert Cazanciuc, senator PSD care face parte din Comisia Juridică, spune pentru Europa Liberă că decizia de retragere a semnăturilor s-a discutat în Biroul Permanent, deci PNL știa de ea. În plus, contestarea proiectului de lege a creat o problemă.
„Dacă ni s-a atras atenția asupra proiectului de o manieră atât de largă, înseamnă că e o problemă. Noi dorim să facem ce e bine pentru oameni.
Săptămâna viitoare înțeleg că va fi o dezbatere organizată la inițiativa PNL și o să vedem dacă din proiectul de lege, așa cum este el în momentul de față, mai poate rămâne ceva sau nu”, spune Robert Cazanciuc.
Daniel Fenechiu retrage proiectul dacă partidul i-o cere
Pentru liberali, mai exact pentru Daniel Fenechiu, cel care a inițiat proiectul și a depus în februarie alte amendamente, nu ar fi o problemă retragerea proiectului, pe care însă îl consideră bun.
„Dacă decidenții mei politici din PNL doresc să retragă legea, eu o retrag, nu-i o problemă”, spun el, precizând însă că „PSD s-a lăsat influențat de mobilizarea anumitor ONG-uri, care au trimis zeci de mailuri”.
Dar, spune Fenechiu, legea este bună și nu urmărește decât „transparentizarea” în zona ONG-urilor și nu vizează acele organizații „serioase”.
„Îmi doresc să găsim o formulă în care ONG-urile să lucreze transparent, să nu poată face jocuri nici în materie economică, nici în alte chestiuni”, spune Daniel Fenechiu pentru Europa Liberă.
Ce se ascunde sub umbrela transparenței
Liberalii par să nu fi acordat suficientă atenție argumentelor invocate de zecile de ONG-uri care au cerut renunțarea la proiectul de lege.
1. Registre cu informații deja existente la ANAF
De pildă, unul dintre amendamentele introduse de senatorul PNL prevede că asociațiile sunt obligate să țină registre cu persoanele care au făcut donații sau au direcționat cota de 3,5% din impozitul pe venit către asociație.
Statul are deja aceste informații prin ANAF, spune pentru Europa liberă Oana Preda, director la CeRe, Centru de Resurse pentru participare publică.
„Organizațiile nu știu de la cine primesc 3,5%, aceștia se direcționează prin ANAF. Practic, în cont la Trezorerie ajung niște bani care nu știi de unde sunt. Pe de altă parte, sunt multe ONG-uri din zona socială care strâng 3,5% de la mulți oameni, iar pentru ei ar fi un coșmar logistic chiar dacă ar ști de la cine sunt banii. Statul are deja toate aceste informații prin ANAF”, ne precizează Oana Preda.
2. Fără registru, organizația e desființată
Prevederi care ridică alte mari semne de întrebare asupra realelor intenții ale demersului sunt cele prin care în situația în care aceste registre nu sunt ținute corect, asociația poate fi dizolvată prin hotărâre judecătorească la cererea Ministerului Public sau a „oricărei alte persoane interesate”.
3. Libertatea de asociere în pericol
Mai mult, dacă ONG-ul este dizolvat nu mai poate fi înființat altul timp de cinci ani, ceea ce este o piedică în fața libertății de asociere, spune pentru Europa Liberă directoarea CeRe.
„Există variate motive pentru care o organizație poate fi desființată pe cale judecătorească, nu neapărat din culpa ei, iar asta înseamnă că cineva care a fost în conducerea organizației respective nu poate să mai fie membru fondator sau în consiliul director al altei asociații timp de 5 ani. Este aberant, nu poți să condiționezi libertatea de asociere cu așa ceva”, spune Oana Preda.
4. Piedici la sesizarea ilegalităților în instanțele de judecată
Același proiect de lege, inițiat de liberalii Daniel Fenechiu și Niculescu Țăgârlaș, mai introduce prevederi prin care îngreunează demersurile ONG-urilor care vor să sesizeze instanțele de judecată în privința unor ilegalități.
- De exemplu, asociația are obligația de a depune o „cauțiune în valoare de 1% din valoarea investiției pe care o sesizează instanței, dar nu mai mult de 50.000 de lei”.
- În plus, ONG-urile trebuie să dovedească că au o vechime minimă de doi ani de la data comiterii nelegalității faptei pe care vor să o sesizeze. Altfel spus, dacă un parc a fost defrișat, de exemplu, în vremea în care organizația nu exista, aceasta nu se poate adresa instanței, pentru că s-a înființat ulterior.
- La toate acestea se adaugă răspunderea patrimonială a membrilor Consiliului director al ONG-ului, ceea ce în cazul instituțiilor statului nu există, spune pentru Europa Liberă Oana Preda, directoarea CeRe.
„Membrii Consiliului director trebuie să fie de acord să răspundă individual în solidar cu organizația în cazul există prejudicii. Noi, de exemplu, nu am putea să cerem asta Consiliului nostru director, sunt niște oameni ca noi, care trăiesc din niște salarii obișnuite. În cazul instituțiilor nu există răspundere individuală a persoanei.
Toate aceste prevederi sunt o metodă de a reduce capacitatea societății civile de a căuta dreptatea în instanță, căci despre asta este vorba”, susține Oana Preda.
Liberalii recidivează
Liberalii, în particular, și coaliția de guvernare, în general, nu sunt însă la primele demersuri de acest tip.
De pildă, legea avertizorului de integritate, jalon în PNRR, așa cum au arătat oficialii de la Bruxelles, descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcare a legii.
Mai este vorba de proiectul de lege inițiat din tot din zona liberală-premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Interne Lucian Bode-, care înăsprește pedepsele pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.
Grăitoare au fost și amendamentele aduse legii Agenției Naționale de Integritare ( ANI) prin care personalul din instituțiile de forță ale României- servicii, secrete, armată, jandarmerie- își putea secretiza declarațiile de avere și interese.
Amendamentele au fost aduse de același senator PNL Daniel Fenechiu, care a declarat pentru Europa Liberă, că le-a primit în plic de la „un coleg de partid care lucrează pe zona asta”.
După izbucnirea scandalului, Daniel Fenechiu a retras amendamentele, așa cum a procedat de altfel și cu proiectul de lege care permitea SRI și STS să asigure securitatea cibernetică a portalului ce urma să fie utilizat de avocați în relația cu clienții, cu instituțiile sistemului judiciar și cu autoritățile publice.
