Parlamentul a decis: Rezerva de aur va fi repatriată. Care sunt riscurile

„Noi nu putem face nimic. Când legea va apărea în Monitorul Oficial o să o aplicăm. Noi am transmis observațiile noastre deja”, a spus pentru Europa Libera Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.

Legea de modificare a statutului BNR, în care era prevăzută și repatrierea integrală a rezervei de aur a României depozitată la Banca Angliei, a primit aviz negativ de la Banca Națională a României care a atras atenția, potrivit documentului obținut de Europa Liberă, că orice încercare de modificare a Legii privind Statutul BNR necesită consultarea Băncii Centrale Europene înainte adoptării acesteia în Parlament, „astfel încât avizul acestei instituții să poată fi luat în considerare”.

Deocamdată, Banca Centrală Europeană nu a făcut niciun comentariu pe această temă.

Mai mult, Banca Națională mai atrăgea atenția că administrarea rezervelor internaționale, din care fac parte și cele de aur, reprezintă atributul exclusiv al băncilor centrale membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale, din care face parte și BNR.

Deoarece Camera Deputaților era for decizional, legea va ajunge acum pe masa președintelui Iohannis care va decide dacă o va promulga sau o va întoarce la Parlament. În mediul politic și economic este însă vehiculată și varianta privind contestarea modificării legii statutului BNR la Curtea Constituțională.

Rezervele de aur ale României însumează 103,7 tone, dintre care 61,2 tone sunt depozitate la Banca Angliei, însă sunt în administrarea BNR. „Păstrarea aurului la Banca Angliei reprezintă o recunoaștere internațională a calității rezervelor de aur ale BNR”, mai precizează BNR în punctului de vedere trimis săptămâna trecută la Parlament.

Rezervele internaționale ale statelor, inclusiv ale României, nu sunt însă formate doar din aur, ci și din valute – euro, dolari, lire sterline sau alte monede, pentru a avea în permanență un echilibru al rezervei, în contextul în care toate acestea pot fluctua.

Acestea sunt depozitate de către băncile centrale ale fiecărui stat, o parte la nivel național și o alta în locuri considerate „clasice” pentru bancheri – Londra, Paris, New York, Elveția, dar și țări din Asia.

„Ele sunt o garanție a faptului că banca centrală și țara respectivă au niște sume cu care să își poată garanta obligațiile de plata pe care le are față de alte țări, iar, în felul acesta, partenerii săi au încredere că acest aur chiar există”, a explicat anterior pentru Europa Liberă analistul economic Dragoș Cabat. Tot el mai atragea atenția că băncile centrale nu au rolul de a face profit din aceste rezerve, ci de a le păstra fizic.

Dincolo de faptul că repatrierea masivă a rezervei de aur ar putea crea mari probleme de credibilitate României pe piețele externe, este și faptul că, pentru modificarea statutului BNR, ar fi trebuit informată Banca Centrală Europeană, iar proiectul de lege încalcă prevederi ale Tratatului de Funcționare a UE, care este parte a Constituției României, atrăgea atenția senatorul liberal Florin Cîțu. În plus, sunt voci care susțin că aceasta este mai degrabă o goană după capital politic, cu câștiguri pe termen scurt, decât o măsură întemeiată economic.

Dan Suciu a explicat, în urmă cu ceva timp, în momentul în care au apărut primele informații legate de intenția repatrierii rezervei de aur, că, Banca Angliei, locul unde se află contul de aur deținut de BNR, cont deschis înainte de 1990, este „una dintre cele mai prestigioase și mai sigure bănci centrale din lume”.

Lingourile aflate în acel cont pot fi identificate în orice moment, după numărul unic al barei, greutate și titlul de finețe al aurului.

„Efectuarea de operațiuni printr-un astfel de cont se realizează numai în baza instrucţiunilor transmise de BNR către Banca Angliei, aurul deținut în acest cont neputând fi utilizat de către custode”, a mai punctat atunci Dan Suciu.

Purtătorul de cuvânt al BNR a mai precizat că Banca centrală informează lunar în legătură cu evoluția rezervei de aur prin comunicate de presă iar anual, în Raportul adresat Parlamentului.

În plus, BNR monitorizează atent contul de aur și a precizat că a efectuat trei acțiuni de verificare până în prezent (în anii 2016, 2017 și 2018), iar următoarea acțiune de verificare a rezervei este programată în a doua parte a acestui an.