Avalanșă de partide noi: aproape trei în fiecare lună, pe fondul deziluziei față de politicienii vechi

Pe 2 martie 2026, Tribunalul București a aprobat înregistrarea Partidului „România Românilor”, acordându-i personalitate juridică.

Organizația politică a fost înființată de foștii primari de la sectorul 5 și sectorul 1, Marian Vanghelie și Dan Tudorache.

Partidul își propune să se asocieze public cu imaginea lui Călin Georgescu, fostul candidat la președinția României din 2024, descalificat pe motiv de influențare ilegală a alegerilor și legături cu Rusia.

Călin Georgescu urma să fie liderul spiritual al partidului, conform informațiilor de la dosarul depus la Tribunal de formațiunea politică. Alături de cei doi ex-primari, pe lista fondatorilor se mai aflau și Cristina Noapteș, fosta soție a lui Alexandru Noapteș (fost director al companiei de stat CFR Călători), și George Turiac, fost administrator public al sectorului 1.

Nu există încă date publice despre doctrina partidului celor doi foști primari. În schimb, Călin Georgescu s-a dezis deja de asocierea cu Partidul România Românilor.

Marian Vanghelie, fostul primar PSD al sectorului 5, revine în politică cu un partid nou.

Numele lui Marian Vanghelie a apărut în mai multe dosare penale majore, cel mai cunoscut fiind cel instrumentat de DNA în 2015, în care politicianul a fost condamnat inițial, în 2021, de Tribunalul București la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru nouă infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani, legat de contracte de achiziții publice de peste 30 de milioane de euro ce ar fi reprezentat comisioane de la un om de afaceri.

În martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a achitat parțial acuzațiile de abuz și spălare de bani, iar faptele de luare de mită s-au prescris după 10 ani de procese.

Îți mai recomandăm Inspecția Judiciară, după documentarul Recorder: Nu au fost găsite nereguli la Curtea de Apel București. Prescrierea dosarelor, coincidență

Dan Tudorache, fost primar al Sectorului 1, ex-PSD, aspirant la o nouă politică.

Dan Tudorache, fost primar PSD al Sectorului 1 din București, a fost implicat în mai multe dosare penale.

Cel mai mediatizat este „Dosarul diamantelor”, unde a primit inițial, în 2024, o condamnare de 3 ani și 6 luni cu executare pentru complicitate la trafic de influență, după ce ar fi beneficiat indirect de mită sub formă de bijuterii de circa 2 milioane de euro între 2008-2018.

În apel, pedeapsa a fost redusă la 3 ani cu suspendare, în ianuarie 2025, decizie menținută definitiv de ÎCCJ în ianuarie 2026, alături de achitarea pentru spălare de bani și păstrarea bijuteriilor.

Partidul celor doi foști primari PSD nu apare încă înregistrat în Registrul partidelor politice de la Tribunalul BucureștiUn partid este înscris în Registrul partidelor politice după o procedură de judecată.
Mai întâi, Tribunalul București analizează documentele de la dosar și decide dacă formațiunea politică poate fi înscrisă.
După decizie, există un termen de recurs, în care orice doritor poate contesta decizia Tribunalului București la Curtea de Apel București(CAB).
Abia după decizia CAB sau trecerea timpului de recurs formațiunea politică este înscrisă propriu-zis în Registrul partidelor politice. pentru că nu a expirat încă timpul de contestare a înregistrării lui.

Conform portalului instanțelor de judecată, alte cinci solicitări de înființare de partide noi înregistrate în 2026 urmează să se judece în perioada următoare, printre care: Partidul Alianța pentru Viitor, Partidul Alianța Strategie pentru România, Partidul ACT sau Partidul Infinit.

În registrul partidelor politice, apar deja, de la alegerile prezidențiale până în prezent, 29 de formațiuni politice noi.

O societate nemulțumită

Nemulțumirea față de clasa politică tradițională a explodat: datele celui mai recent sondaj INSCOP pe această temă, din septembrie 2025, arată că 50,6% dintre români ar acorda votul unui partid nou la alegerile viitoare.

E un record istoric, cu o creștere de peste 20 de puncte procentuale față de 2015, când doar 30% erau deschiși la această idee. Aproape 29% rămân sceptici, iar 20% sunt nehotărâți.

Tendința traversează toate segmentele societății. Chiar și în bazinul partidelor parlamentare, zeci de mii de votanți ar schimba tabăra: 38% dintre susținătorii PSD, 44% ai PNL, 50% ai USR și 60% ai AUR spun că ar prefera o alternativă proaspătă.

Tinerii sub 30 de ani sunt pe primul loc (64%), urmați de cei între 30-44 de ani (57%), angajații din privat (60%) sau cei cu educație primară (53%). Bărbații (54%) depășesc femeile (48%), iar susținerea e maximă în orașele mici și sate – Bucureștiul fiind sub media națională, cu doar 46%.

Mai mult, 55% dintre respondenți cer „o resetare totală”: toate partidele actuale să dispară, înlocuite cu altele noi. Votanții AUR duc detașat (71%), alături de tineri (62%) și cei cu educație scăzută (72%).

Îți mai recomandăm Jumătate dintre români vor partide noi. Politicienii vechi știu asta și înființează noi formațiuni

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, explica fenomenul, imediat după ce institutul de sondare a opiniei publice pe care îl conduce a făcut publice datele: „Suma voturilor PSD-PNL a coborât de la 70% la 35% la ultimele alegeri, un bumerang al coaliției lor”.

„Românii caută alternanțe reale, fie radicale-populiste, fie detașate de Rusia – unde încrederea e la pământ (85-90% o resping)”, mai spunea sociologul.

El avertiza că „apetitul declarativ nu garantează succes”. „Un partid nou are nevoie de program credibil, mesaje cu tracțiune, resurse și un lider carismatic. AUR și USR au reușit datorită frustrării acumulate, dar partidele vechi rezistă”.

De la publicarea acestui sondaj și până în martie 2026, spectrul politic românesc nu a cunoscut schimbări profunde.

Conform celui mai recent sondajSondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026 pe un eșantion de 1.100 de respondenți prin interviuri telefonice CATI. de opinie al INSCOP Research, AUR a coborât la 38% intenție de vot (de la 40,9%). PSD ajunge la 19,2%, față de 18,2% în ianuarie 2026, PNL la 14,5% față de 13,5% în ianuarie 2026, iar USR la 11,4% față de 11,7%.

Partidele mici rămân relevante în ecuație: SENS este creditat cu 3,6%, SOS România cu 3,3% și POT cu 3%, fără variații majore față de sondajele anterioare.

Eșantionul este reprezentativ național pentru populația adultă, cu o marjă de eroare de ±2,9% la un nivel de încredere de 95%.

La vremuri noi, tot noi

Ultimele partide înregistrate în România sunt copii fidele ale unor partide mai vechi dispărute de pe firmamentul public.

Pe 4 februarie 2026, a rămas definitivă decizia dată Tribunalul București de înființare a Partidul Poporului Demn și Drept (PPDD), iar formațiunea politică a fost înscrisă în registrul de la Tribunalul București.

Printre cei care se află în conducerea acestui partid – care sugerează o reînființare a brandului istoric PPDD, care a fost desființat în 2015, și a fost asociat cu fostul ziarist și om de afaceri cercetat penal Dan Diaconescu – este un fost senator al PPDD, Răzvan Condurățeanu.

Îți mai recomandăm Un an de la anularea alegerilor | Care este stadiul dosarelor care privesc destabilizarea ordinii constituționale

Pe listele partidului Partidul Unității și Libertății Sociale (PULS), care a primit definitiv personalitate juridică la Tribunalul București pe 4 decembrie 2025, apar trei solicitanți: Lisaru Florin-Mădălin, Vasilache Eduard Norocel și Rojoc Elena-Claudia.

Doi dintre ei au mai cochetat cu politica.

Vasilache Eduard Norocel apare ca președinte al Organiazației de Tineret a Partidului Democrat în 2015, iar nouă ani mai târziu apare pe listele Partidului Patrioților.

Pe listele Partidului Patrioților, dar în diaspora, apare și Lisaru Florin-Mădălin.

Un alt partid nou-înființat este Alianța România Competentă (ARC), care a obținut personalitate juridică pe 13 ianuarie 2026 și are sediul în localitatea Corbeanca din județul Ilfov.

În ultimii patru ani, numărul partidelor a explodat. Au fost înființate tot atât de multe partide ca în precedenții 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

În prezent, sunt 381 de înregistrări de partide. PAR, PNRR, PASS, PIN, SUVERAN, ACT sau FAR s-ar putea regăsi pe buletinele de vot la alegerile viitoare. Chiar dacă au platforme ideologice diferite, ele se bazează majoritar pe oameni vechi din politică.

La cârma FAR, de exemplu, fondat în 2025, se află Dumitru Coarnă, fost polițist și liderul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului din Penitenciare între 2016-2020.

Dumitru Coarnă este parlamentar de șase ani.

Cariera lui politică a început în PSD, pentru care a fost ales deputat în 2020 (circumscripția Călărași), dar în iunie 2023 a migrat spre AUR, pentru ca în 2024 să obțină un mandat pe listele S.O.S. România, devenind neafiliat.

Partidul pune accent pe valori creștin-democrate, conservatoare, patriotism, suveranitate națională și unitate, vizând sprijin pentru familie tradițională, credință, politici publice responsabile și implicare civică activă.

FAR nu e un caz izolat: multe formațiuni similare sunt create de foști parlamentari sau activiști care părăsesc partide mari, precum Liviu Dragnea (Alianța pentru Adevăr în 2021 cu Codrin Ștefănescu, apoi altul în 2022), Viorica Dăncilă (președinte al Partidului Națiune Oameni Împreună – NOI, centru-stânga, din 2022) sau Ludovic Orban (Forța Dreptei, preluat în 2022 cu Violeta Alexandru).

Altele emerg din activism civic, ca RoExit (2022, anti-UE, pornit de clujeni din online) sau Noi, ploieștenii (transformă mișcare civică în partid în 2024, cu victorii locale în Prahova).

Multe dintre sutele de partide noi împărtășesc retorica suveranistă sau eurosceptică, capitalizând astfel nemulțumiri exprimate pe rețele sociale.​

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.