Propunerea, depusă la finalul anului trecut de ministrul Muncii în Parlament, s-a întors la minister pentru că nu respectă angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Principalele două probleme sunt ignorarea principiului contributivității pentru anumite categorii profesionale speciale și a condiției ca legea să prevadă impactul bugetar.
Zilele acestea o delegație a Băncii Mondiale discută cu ministrul Marius Budăi despre cum poate fi îmbunătățită legea astfel încât să îndeplinim la timp jalonul.
Între timp, nervozitatea crește, înclusiv în rândul partidelor de la putere.
Termenul inițial pentru jalon era final de decembrie 2022. Acum suntem în prelungiri și trebuie să îndeplinim ținta până pe 31 martie, altfel nu primim următoarea tranșă de bani de la Bruxelles.
Legea privind pensiile speciale, parcurs greoi
- Octombrie 2022 - Premierul Nicolae Ciucă îi promite șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că România va adopta legea care elimină pensiile speciale.
- Decembrie 2022 - proiectul de lege este aprobat și asumat de Executiv. Proiectul este trimis pentru aprobare la Parlament.
- Februarie 2023 – termenul promis de guvern pentru începerea dezbaterilor în Parlament.
- 13-14 Februarie 2023 – Reprezentanții Băncii Mondiale discută cu Executivul de la București raportul final privind reforma sistemului de pensii.
- Dezbaterile din Parlament sunt departe de a fi început. Voci din Coaliție și Opoziție spun că proiectul de lege actual are mari lacune și că ar trebui înlocuit.
- 31 Martie – Data limită recomandată de Comisia Europeană pentru adoptarea legii de eliminare a pensiilor speciale.
- Iunie 2023 - Termenul la care Romania trebuie să trimită a treia cerere de plată PNRR, în valoare de 3,1 miliarde de euro. Cererea trebuie însoțită de dovada că România a îndeplinit țintele și jaloanele asumate, printre care și eliminarea pensiilor speciale.
Politicienii din opoziție, dar și de la putere critică proiectul de lege
Fostul premier PNL în momentul negocierii PNRR și actual parlamentar, Florin Cîțu, spune că proiectul ministrului Muncii, Marius Budăi, a ignorat cerințele convenite la Bruxelles.
Florin Cîțu, prim-ministrul României în momentul negocierii PNRR
„A trecut prin Guvern un proiect de lege care nu respectă PNRR. Se puteau uita să vadă „avem câteva criterii pe care trebuie să le bifăm. Unul dintre ele este contributivitatea.” Acest lucru nu este bifat de lege. Mai important, în PNRR se cere reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu. Acest proiect de lege a trecut [n.r. de guvern] fără niciun fel de impact bugetar, fără niciun fel de calcul. Dacă aprobăm acest proiect de lege, nu știm care va fi impactul bugetar. Cei de la Comisia Europeană nu vor fi niciodată de acord.”
Gabriel Zetea, parlamentar PSD și membru în Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci de la Camera Deputaților, așteaptă de la Guvern rezolvarea rapidă a situației.
Gabriel Zetea, vicepreședinte PSD și membru în Comisia de Buget din Camera Deputaților unde se va discuta legea pensiilor speciale
„Totuși trebuie să vedem care e raportul final, care sunt cerințele finale ale Comisiei Europene și apoi abia să facem un proiect de lege. Deci, Guvernul să-și asume, ca instituție, să facă un proiect de lege corect pe care să-l trimită în Parlamentul României și să încheiem odată pentru totdeauna în România cu aceste pensii speciale”.
Fostul ministru al Fondurilor Europene de la USR care a negociat PNRR, Cristian Ghinea, afirmă că guvernul poate face în termen foarte scurt reforma pensiilor speciale convenite cu Comisia Europeană, dacă există voință politică.
Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene care a negociat PNRR
„Au o majoritate de 70 %, au un guvern funcțional, dacă se pun de acord, pot adopta în Parlament pachetul de reformă a pensiilor speciale în 3 zile. Problema e că PSD și PNL sunt pline de „speciali” și că nu vor să facă această reformă. Proiectul de lege trebuie retras pentru că a fost gândit astfel încât să nu desființeze nicio pensie specială.”
Eliminarea pensiilor speciale nu este negociabilă, dacă România vrea să primească bani prin PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, atrage atenția la Europa Liberă că eliminarea pensiilor speciale nu e negociabilă:
„În privința pensiilor speciale, România are un jalon de tip red line, adică este linie roșie. Atunci când s-a aprobat PNRR, s-a aprobat cu două condiții. O primă condiție se referă la decarbonizare și angajamentele noastre pentru a scoate din funcțiune grupurile energetice pe bază de cărbune. Al doilea pilon mare este cel privitor la pensii, unde România a avut un volum foarte mare de cheltuieli cu pensiile, care depășesc deja ordinul a 100 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro).
Ce trebuie să știți despre legea pensiilor speciale
- Adoptarea este esențială pentru acceptarea celei de-a treia cereri de plata din PNRR;
- Legea vizează eliminarea sau recalcularea pe principiul contributivității a pensiilor pentru aproximativ 150.000 de pensionari ai instituțiilor de forță (Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Pază și Protecție, Serviciul de Informații Externe);
- Eliminarea pensiilor magistraților este imposibilă, pentru că există o decizie a Curții Constituționale în acest sens. Comisia Europeană și Banca Mondială au solicitat extinderea vechimii necesare magistraților pentru pensionare și creșterea vârstei de pensionare;
- Proiectul de lege aduce avantaje pentru șefii din justiție. Procurorul General, șefii DIICOT și al DNA, președintele Curții Supreme și membrii CSM se pot pensiona imediat după încheierea acestor mandate de conducere, indiferent de vechimea în magistratură;
- Proiectul de lege interzice ca pensia să depășească salariul de bază și elimină unele sporuri și prime din calculul pensiei.
Cristian Grosu, redactor-șef al publicației cursdeguvernare.ro, spune că politicienii nu își doresc adoptarea acestei legi:
„Gândiți-vă la marea masă din zona instituțiilor de forță, poliție, jandarmerie, serviciile secrete, armată. Ei beneficiază de un calcul separat și special al pensiilor, care e rupt de ideea de contributivitate. Politicienii se bazează foarte mult pe genul ăsta de instituții de forță. Sunt mulți care sunt deja tineri pensionari din diverse instituții de forță și care acum fac parte din eșaloanele politice 2, 3, 5 pe care stă actuala clasă politică. Să vină coaliția PNL-PSD și să spună „desființăm pensiile speciale”? Practic, și-ar submina exact suportul pe care se bazează.”
În acest moment însă bugetul României este dependent de banii primiți prin PNRR. Iar acordarea acestor bani este condiționată de eliminarea pensiilor speciale și introducerea principiului contributivității. Dar, pe lângă bani, ar fi vorba și despre o reformă morală, spune ziaristul Cristian Grosu:
„ Un român obișnuit iese la 65 de ani la pensie și are speranța de viață de 73 de ani. Adică el mai ia o pensie mică încă 8 ani de zile. Unul dintre cei cu pensii speciale iese la pensie la 45 de ani. Dacă trăiește până la 73 ani, mai are aproape 30 de ani de pensie adevărată, la care n-au contribuit cu nimic, de 4, 5, 6, 7 ori mai mare decât pensia unui cetățean obișnuit. Mai adăugăm și faptul că de la 45 la 65 de ani el oricum mai lucrează, că are dreptul.”
Îți mai recomandăm Ministrul Boloș, despre cele patru schimbări din PNRR pe care le va cere România. Bugetul pensiilor de 9,4% este pe listă