Peste 2.000 de locuri de muncă promise și necreate, deși au fost finanțate cu ajutoare de stat de sute de milioane de euro

„Se cuvine să le mulțumesc şi să-i felicit pe cei peste 1.500 de angajaţi care lucrează aici, la Sebeş, pe cei peste 1.000 de angajaţi care lucrează în cealaltă unitate de producţie la Blaj, pentru că oamenii aceştia duc România în spate. Acesta este adevărul.”

Spunea premierul Ilie Bolojan pe 13 octombrie 2025, în timpul vizitei în fabrica firmei Star Assembly Sebeș din județul Alba.

Era evenimentul de lansare a noii linii de asamblare a unităților de propulsie pentru modelul Mercedes-Benz GLC full-electric, iar Bolojan, după ce a admirat „această bijuterie [...] ca inginer mecanic”, respectiv noul vehicul, a lăudat „conducerea serioasă”.

Acum venise rândul muncitorilor să fie apreciați.

„Aceste investiţii înseamnă transfer de tehnologie, înseamnă acces la pieţe mari, înseamnă locuri de muncă şi integrarea industriei româneşti în lanţul valoric european, ceea ce pune bazele unei economii sănătoase, care va genera dezvoltare în anii următori”, a mai adăugat Bolojan.

Înființată în 2013, Star Assembly din Sebeș este o subsidiară Mercedes Benz, în care sunt asamblate cutii de viteză automate.

Potrivit directorului general, Gheorghe Achim, noua linie de asamblare, pentru care fusese invitat Bolojan, ocupă aproximativ 15.000 de metri pătraţi, are o lungime de peste 1.000 de metri şi cuprinde peste 200 de procese manuale şi automatizate.

Valoarea totală a proiectului de investiții, conform contractului semnat în 2022, era de 117 milioane de euro. Statul român era de acord să finanțeze o treime din sumă, adică 37,5 milioane de euro, în temeiul schemei de ajutor de stat stabilită prin Hotărârea de Guvern (H.G.) nr. 807 din 2014.

„Aceste investiţii înseamnă locuri de muncă”, concluziona Bolojan.

Doar că, prin contractul semnat în 2022, prin care beneficiază de ajutor de stat, Star Assembly din Sebeș și-a asumat să creeze 0 (zero) locuri de muncă. Ajutorul viza strict retehnologizarea.

Din cele 132 de companii care au finalizat proiectele și au beneficiat de sprijin prin schema stabilită de H.G. nr. 807/2014, circa 30% au încheiat proiectele cu mai puțini angajați decât și-au asumat la semnarea contractului.

În total, este vorba de 48 de contracte finalizate în care companiile au promis 7.114 noi locuri de muncă din 2014 până în prezent (momentul iunie 2025). Au făcut doar 4.721.

2.393 noi locuri de muncă sunt lipsă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor după primele șase luni din 2025.

Chiar dacă nu și-au îndeplinit indicatorii asumați, companiile au primit integral ajutorul de stat promis. Există o singură excepție, dar diferența este minoră.

O decizie de miliarde

Punctul de plecare al acestui ajutor de stat este anul 2014.

În urmă cu 11 ani, pe 17 septembrie, premierul de atunci, Victor Ponta, semna Hotărârea de Guvern nr. 807 „pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie”.

Documentul era contrasemnat de vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Liviu Dragnea; de ministrul Finanțelor, Ioana-Maria Petrescu; ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov; ministrul Economiei, Constantin Niță; ministrul delegat pentru Întreprinderi mici și mijlocii, mediul de afaceri și turism, Florin Jianu; și de ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean.

Schema prevedea un buget total de până la 1,5 miliarde de euro, asigurat prin Ministerul Finanțelor, și se adresa companiilor care doreau să investească minimum un milion de euro. În funcție de regiunea în care era făcută investiția, statul acoperea până la jumătate din sumă.

Vizita premierului Marcel Ciolacu (stânga) la fabrica Coca Cola din Ploiești, pe 4 octombrie 2023. Compania a primit ajutoare de stat de 3,07 milioane de euro, a promis cinci noi locuri de muncă și a creat șase.

Investițiile trebuiau să îndeplinească „cumulativ” mai multe criterii de eligibilitate.

Printre acestea: „să genereze contribuții la dezvoltarea regională, prin plata de taxe și impozite la bugetul consolidat al statului și la bugetele locale, pentru perioada implementării investiției și cinci ani de la data finalizării acesteia”.

Termenul „contribuția la dezvoltarea regională” este explicat în Procedura de aplicare a HG 807/ 2014, dată în aceeași zi din septembrie 2014, și înseamnă:

„Valoarea contribuțiilor de natura taxelor și impozitelor la bugetul general consolidat al statului aferente investiției inițiale și locurilor de muncă create direct de aceasta, plătite efectiv de întreprinderea beneficiară de ajutor de stat pe parcursul implementării și 5 ani de la data finalizării acesteia.”

În concluzie, locurile de muncă direct create și plătite pe parcursul implementării, precum și timp de cinci ani de la data finalizării ajutorului de stat, reprezentau unul dintre criteriile importante.

Îți mai recomandăm Fondul de rezervă, umflat de guvernul Ciolacu la un total de 96 miliarde lei. O treime la investiții. Restul: salarii, cheltuieli, subvenții

Strict statistic vorbind, în intervalul 2014 - iulie 2025, conform Ministerului Finanțelor, erau semnate 159 de acorduri de finanțare, iar 27 sunt încă în derulare.

Dintre cele 132 finalizate, în 48 dintre situații (o treime dintre cazuri) nu a fost respectat criteriul asumat, de realizare de locuri noi de muncă, deși sumele aferente ajutorului de stat figurează ca fiind integral achitate.

Concret, companiile au semnat pentru proiecte care promiteau 7.114 noi locuri de muncă, dar au realizat, la încheierea proiectului, doar 4.721. Lipsesc 2.393.

Am întrebat reprezentanții Ministerului Finanțelor cum explică, în cazul proiectelor finalizate, finanţate în acord cu H.G. nr. 807/2014, că au beneficiat integral de valoarea ajutorului de stat aprobat, deși nu au creat, integral sau parțial, numărul de locuri de muncă asumate.

Întrebarea am adresat-o pe 2 decembrie 2025. Nu am primit vreun răspuns până la publicarea articolului.

De unde au dispărut 2.393 de locuri de muncă

Din analiza celor 48 de contracte finalizate (unele companii au avut mai multe) în care Ministerul Finanțelor susține că nu a fost realizat numărul de joburi la care firmele s-au angajat, aproximativ jumătate arată diferențe mari față de cifrele asumate inițial, fie procentual, fie ca număr de posturi neonorate.

Câteva exemple:

► Producătorul alimentar Maspex România (jud. Prahova) semna în 2019 un acord de finanțare de 9 milioane de euro, din care 4,04 milioane euro - ajutor de stat.

Conform datelor publice de la Ministerului Finanțelor, compania și-a asumat crearea a 53 de noi locuri de muncă și a realizat doar șase, primind integral ajutorul de stat.

„În cadrul condițiilor de eligibilitate în vederea acordării ajutorului de stat nu se numără și cea a creării de noi locuri de muncă, în schimb compania a declarat doar faptul că își propune acest lucru prin intermediul noului proiect”, au transmis reprezentanții Maspex România pentru Europa Liberă.

Procedura de aplicare a HG 807/ 2014 îi contrazice: criteriul „contribuția la dezvoltarea regională” include și „locurile de muncă create direct, plătite efectiv de întreprinderea beneficiară de ajutor de stat pe parcursul implementării și 5 ani de la data finalizării acesteia”.

Îți mai recomandăm Cum se împart banii europeni în regiunile României și cât de mult ajută noul rol al agențiilor de dezvoltare

Reprezentanții Maspex România mai arată că valoarea finală a investiției a fost mai mare decât cea inițial estimată, iar „investițiile realizate susțin dezvoltarea regională”.

„Având în vedere reducerea activității în cadrul anumitor linii de business și în cadrul anumitor departamente pe parcursul implementării proiectului, ca urmare a condițiilor din piață, de scăderea consumului (și în mod corelativ a comenzilor) pentru anumite categorii de produse, nu s-ar fi justificat înființarea de noi locuri de muncă, întrucât necesarul operațional a putut fi acoperit în mod eficient prin reorganizarea activităților și utilizarea optimizată a personalului deja existent”, mai transmit reprezentanții Maspex România.

În opinia lor, prevederile proiectului și investițiile realizate prin schema de ajutor de stat îndeplinesc criteriul de a genera contribuții la dezvoltarea regională.

► Producătorul de echipamente Rossini Sleeve (jud. Timiș) semna în 2019 un acord de finanțare de 3,7 milioane de euro, din care 1,29 milioane de euro era ajutor de stat. Își asuma 80 de noi locuri de muncă, dar a creat doar 26, conform Ministerului Finanțelor. A primit integral ajutorul de stat.

Mirko Peroni, directorul Rossini Sleeve, a declarat pentru Europa Liberă că datele de la Ministerul Finanțelor sunt eronate, în ceea ce-i privește.

Recunoaște că „unul dintre indicatorii care trebuie realizaţi este numărul de salariaţi”, dar spune că cifra de 26 este cea aferentă sfârșitului anului 2023, în prezent fiind de 56.

Chiar și așa, este cu 27 sub totalul asumat la semnarea contractului.

„În perioada de implementare, numărul locurilor de muncă nu a putut să evolueze conform prognozei”, se scuză Peroni. Printre motivele enumerate sunt pandemia COVID-19, lipsa forței de muncă calificată şi migrația acesteia, declanșarea războiului ruso-ucrainean.

Promite că, până la 31 decembrie 2026, indicatorul (80 de persoane nou angajate) va fi realizat, conform termenului din Acordul de finanţare.

► „Informația este eronată”, susține și Nimrod Kutasi, administratorul companiei Tetronic – o firmă cu sediul în județul Mureș, specializată în fabricarea echipamentelor electrice.

În 2022, și-a asumat crearea de 12 noi locuri de muncă. Figurează cu zero la Ministerul Finanțelor și cu ajutorul de stat de 460.000 de euro integral primit.

„Am angajat deja patru persoane pe proiect, perioada de implementare s-a terminat în octombrie 2025, cu ultima plată de către Ministerul Finanțelor, deci perioada de monitorizare de cinci ani începe din acest moment. Suntem în proces de recrutare pentru mai mulți angajați”, a declarat pentru Europa Liberă administratorul Tetronic.

Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă (stânga) la Fabrica Bosch, în județul Cluj, pe 20 mai 2022.

► Producătorul de componente auto, tehnologie industrială și electrocasnice Robert Bosch din București a semnat patru acorduri de finanțare. În două dintre ele, pentru care a primit 35 de milioane de euro, a promis 1.177 de noi locuri de muncă și le-a creat integral.

Pentru alte două, pentru care a primit 22 de milioane de euro cu titlul de ajutor de stat, a promis în total alte 513 noi locuri de muncă și a creat doar 300, cu 213 mai puțin.

„Angajamentul Robert Bosch SRL, conform acordurilor de finanțare, nu vizează un număr fix de locuri de muncă, ci plata unei contribuții la dezvoltarea regională, cel puțin egală cu ajutorul de stat încasat. Această contribuție se realizează prin taxe și impozite aferente proiectelor de investiții, plătite pe durata implementării și monitorizării acestora”, a transmis Miruna Andriesei-Iavni, purtătoarea de cuvânt a Robert Bosch, pentru Europa Liberă.

În ceea ce privește contribuția la dezvoltarea regională menționată în acordul de finanțare, Robert Bosch SRL susține că și-a îndeplinit țintele asumate, până la ultima raportare de monitorizare către Ministerul Finanțelor.

„Contextul economic global actual, marcat de schimbări structurale și incertitudini geopolitice, influențează toate ariile de business Bosch. Performanța economică sub așteptări în piețele cheie, alături de transformările accelerate din industrie, impun o revizuire constantă a strategiilor, structurilor, portofoliului și a necesităților de personal ale companiei, pentru a-i asigura competitivitatea și viabilitatea pe termen lung”, a mai transmis Miruna Andriesei-Iavni, purtătoarea de cuvânt a Robert Bosch.

Alte exemple:

• Furnizorul de echipamente de refrigerare comercială Jaeggi Industries din jud. Sibiu semna, în 2018, un acord de finanțare de 27,9 milioane de euro din care 13,94 milioane de euro reprezenta ajutor de stat. Conform Ministerului Finanțelor, și-a asumat crearea a 422 de locuri de muncă, dar a creat doar 98, primind integral ajutorul de stat.

• Procesatorul de policlorură de vinil Teraplast din jud. Bistrița a beneficiat integral de valoarea ajutorului de stat aprobat în două acorduri din 2020. În locul celor 45 de locuri de muncă promise în primul caz, a creat doar 22; în al doilea, în locul celor 80 de locuri de muncă, a creat 0 (zero). A primit un ajutor de stat de 9,8 milioane de euro. Într-un al treilea acord de finanțare, semnat în 2018 și pentru care a primit ajutorul de stat de 3,1 milioane de euro, a realizat cele 64 de locuri de muncă promise.
• Compania medicală Medex Vital Serv, care operează Spitalul Oncologic Medex din Târgu Mureș, și-a asumat 189 de locuri de muncă, a creat 57 și a încasat integral ajutorul de stat în valoare de 6,42 milioane de euro.
• Producătorul de carne, ouă și nutrețuri Agricola din jud. Bacău – 90 de locuri de muncă asumate, 32 create, a încasat integral ajutorul de stat în valoare de 2,79 milioane de euro.
• Compania farmaceutică Stada din jud. Cluj și-a asumat în 2021 crearea a 375 de locuri de muncă, a realizat 242 și a încasat integral ajutorul de stat de 11,73 milioane de euro.
• Producătorul de air-baguri din Roman TRW Airbag Systems din Neamț a semnat în 2022 un acord de finanțare în care promitea 309 locuri de muncă, a realizat 42 și a primit un ajutor de stat de 2,17 milioane de euro (în loc de 3,09 milioane euro, cât semnase inițial).

Nici Roman TRW Airbag Systems și nici companiile menționate mai sus (Stada, Agricola, Medex Vital Serv, Teraplas ori Jaeggi Industries) nu au oferit un punct de vedere, la solicitările Europei Libere.

Acestea sunt doar câteva exemple aleatorii. Lista completă a stadiului implementării proiectelor aprobate spre finanţare în temeiul H.G. nr. 807/2014 până la data de 30 iunie 2025 poate fi accesată pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor.

Vizita premierului Marcel Ciolacu (primul din stânga) la fabrica Lidas, pe 10 februarie 2024. Compania a primit un ajutor de stat de 18,28 milioane de euro, a promis 257 de noi locuri de muncă și a creat 458.

Dintre contractele finalizate, există și multe situații în care companiile au făcut mai mult decât au promis:

• Beko Romania: 480 de locuri de muncă asumate, 636 realizate;
• President Premium Medcenter: 65 promise, 102 realizate;
• Pet Star Recycling: 95 asumate, 144 finalizate;
• Heraeus România: 39 promise, 62 finalizate;
• Coskunoz MA: 130 promise, 170 realizate;
• Cer Cleaning Equipment: 184 asumate, 253 realizate;
• Lidas SRL: 257 promise, 458 realizate.

Iar exemplele – de asemenea aleatorii – pot continua. Lista completă, tot la Ministerul Finanțelor.

Posibile explicații de la foști decidenți și analiști economici

Până la sosirea unei reacții a Ministerului de Finanțe, Europa Liberă a încercat să capete eventuale explicații de la diferiți actori economici.

Florin Cîțu a fost ministru al Finanțelor în 2021 și premier al României (2020-2021)

„Nu sunt mare fan al unor astfel de scheme dar, atât timp cât le folosesc și vecinii noștri, nu prea ai ce să faci”, a spus Florin Cîțu, fostul ministru al Finanțelor și premier din partea PNL, pentru Europa Liberă.

„Criteriul ăsta, cu locurile de muncă, este o nebunie, dar e un criteriu care ține la București. Poate că alți indicatori - cifra de afaceri, taxe la buget - au fost mai mari”, oferă o posibilă explicație Cîțu.

În opinia lui, criteriul locurilor de muncă nou create ar trebui scos, în contextul în care tehnologia suplinește factorul uman în tot mai multe domenii.

În plus, spune el, Ministerul Finanțelor ar trebui să publice evaluările: cum s-a decis plata integrală a ajutorului de stat, dacă nu s-au îndeplinit toți indicatorii.

„Eu am o problemă de fiecare dată când statul decide numărul locurilor de muncă. Intervenția distorsionează piața”, mai spune fostul prim-ministru. Competitorii care nu beneficiază de subvenții sunt în dezavantaj, de exemplu.

Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei (2020-2021)

„Nu cred că statul român trebuie să dea bani unor firme private să facă investiții pe banii statului”, a spus Claudiu Năsui, fost ministru (USR) al Economiei, pentru Europa Liberă.

El dă drept exemplu negativ Nokia, care a primit în 2007, cu titlu gratuit, 90 din cele 159 hectare ale Parcului Industrial Tetarom III din Jucu (județul Cluj).

Guvernul a alocat 12 milioane lei pentru finanțarea lucrărilor de infrastructură, iar președintele Consiliului Județean Cluj, Marius Nicoară, spunea că e nevoie de 33 de milioane de euro pentru introducerea utilităților.

Patru ani mai târziu, Nokia anunța că închide fabrica și concediază 2.200 de angajaţi, deoarece producea mai ieftin în Asia.

„E un mod intervenționist de a ajuta economia când iei bani de la toată lumea și dai doar unora. Faptul că alte țări o fac nu înseamnă că trebuie să o facem și noi. Mai bine faci o reducere de taxe de miliardele care se dau prin schemele astea și ajuți toată economia”, este soluția pe care o vede fostul ministru Năsui.

Bogdan Glăvan, profesor de economie

„Numărul de locuri de muncă este puțin important atunci când judecăm semnificația sau importanța unei investiții”, este opinia lui Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”.

„Mai degrabă sunt importante valoarea acesteia, capacitatea ei de a contribui la creșterea eficienței alocării resurselor, la reducerea decalajelor regionale etc”, adaugă el.

Acesta consideră că astfel de scheme trebuie păstrate la minimum, deoarece statul este în general inapt să aprecieze valoarea unei investiții sau „să selecteze câștigătorii” din economie.

„Este aberant, de exemplu, ca pe de o parte statul să mărească poverile fiscale și birocratice afectând toate firmele din țară, după care să subvenționeze anumite firme alese în urma unor criterii mai mult sau mai puțin politice”, concluzionează Glăvan.

Pe 14 noiembrie 2025, pe agenda Guvernului apărea un proiect de Hotărâre ce-și propunea modificarea unor termeni la HG 807/2014. Palatul Victoria nu a mai dezbătut pe marginea sa.

„Era vorba de prorogarea unor termene, a fost decizia premierului de a fi retras”, a explicat Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, ce s-a întâmplat.

Întrebată de Europa Liberă dacă vor fi păstrate aceleași criterii de oferire a ajutoarelor de stat, în contextul în care unele companii nu realizează locurile de muncă promise, Dogioiu a răspuns: „Nu am informații să vă spun despre lucruri care nu au fost pe agenda ședinței guvernului”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.