Planul de urgență pentru gaze. Care sunt avantajele României și ce soluții individuale se pot lua

Comisia Europeană a propus o legislație de urgență care ar permite Bruxelles-ului să impună țărilor UE reduceri obligatorii ale consumului de gaze de 15% în următorii doi ani.

Energia economisită în timpul verii este energie disponibilă pentru iarnă, scrie Comisia Europeană. Aceasta încurajează înlocuirea gazului cu alți combustibili și economisirea energiei în această vară pentru a se stoca mai mult gaz pentru iarnă.

„Economiile obținute din reducerea consumului în timpul sezonului cald nu dispar in neant, ele înseamnă că mai mult gaz este disponibil pentru stocarea în depozite pentru folosirea în timpul sezonului rece”, explică Luciana Miu, șefa departamentului de economie curată din cadrul Energy Policy Group, pentru Europa Liberă.

Scopul planului este de a asigura funcționarea industriilor și a serviciilor esențiale, cum ar fi spitalele, în timp ce altele vor trebui să facă reduceri, arată comunicatul de presă al Comisiei. Aceasta ar putea include reducerea căldurii în clădirile publice și încurajarea familiilor să folosească mai puțină energie acasă.

Pentru a atinge acest obiectiv, Bruxelles-ul prezintă diverse măsuri prin care statele membre pot încuraja reducerea cererii și a consumului de gaze de către sectorul public, întreprinderi și gospodării.

„Criza energetică a pus țările europene dezvoltate într-o situație nouă. Pentru prima dată în istoria recentă țările europene dezvoltate nu mai au posibilități de soluționare automată a problemelor lor. Criza lor face să promoveze diferite forme de „solidaritate”.
Actuala criză a energiei dă o lovitură decisivă ideologiei liberalismului extrem. Piața liberă nu poate rezolva problemele energetice. Politicile naționale au devenit vitale”, a spus Cătălin Zamfir, director al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, pentru Europa Liberă.

Comisia îndeamnă toate statele membre să lanseze campanii de informare a publicului pentru a promova pe scară largă reducerea încălzirii și a răcirii.

Statele membre ale UE vor discuta măsurile propuse în cadrul unei reuniuni de urgență a miniștrilor energiei, care va avea loc la 26 iulie. Pentru ca acestea să fie aprobate, capitalele naționale ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a ceda Bruxelles-ului competențele lor în materie de politică energetică, scrie POLITICO.

Motivul deciziei

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), eforturile UE de diversificare a surselor de energie și de diminuare a dependenței de Rusia nu au fost suficiente pentru a garanta o aprovizionare suficientă pentru a evita reducerea consumului de energie în timpul iernii.

Acesta a fost probabil unul dintre motivele pentru care a fost propus planul de urgență, întrucât acesta prevede o reducere imediată a consumului de gaz pentru a se asigura că rezervele sunt completate la timp, scrie Deutsche Welle.

În 2021, Uniunea Europeană a importat 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 45% din importurile de gaze ale UE și aproape 40% din consumul total de gaze, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

„Criza energetică a creat o situație complet nouă pentru UE în întregul ei. Până acum exista o polarizare în Uniunea Europeană. Pe de o parte țările „prospere”, aflate într-un proces de creștere economică și socială neproblematică. Pe de altă parte țările foste comuniste fac un efort de dezvoltare prin aliniere la nivelul țărilor europene dezvoltate. S-a conturat și un grup de două țări, România și Bulgaria, care se confruntă cu o stare de subdezvoltare cronică”, spune Cătălin Zamfir.

Acesta mai atrage atenția că „România acum are unele avantaje datorită resurselor sale naturale și se prefigurează o presiune de redistribuire”.

Măsurile la nivel național

„În România avem legislație care prevede că gospodăriile vor fi protejate în caz de o criză energetică, inclusiv o lista de „consumatori intreruptibili”, adică operatori economici cărora li se va întrerupe furnizarea de gaze în caz de deficit, printr-un acord prestabilita”, explicat Luciana Miu, șefa departamentului de economie curată din cadrul Energy Policy Group, pentru Europa Liberă.

„În esență, atât planul UE cât și legislația română vizează protejarea furnizării de gaze către consumatorii casnici”.

Pentru consumatorii casnici, care consumă până în 100 de kW, prețul la gaz este de 0,68 lei, iar pentru cei care consumă între 100 și 300 de kW, prețul este de 0,80 lei.

„Cetățenii vor lua, evident, măsuri de nevoie de a face față individual crizei energetice și a efectelor acesteia asupra nu numai a prețurilor, dar și asupra ocupării. Problema este însă ce trebuie să facă statul pentru a ieși din criza pe care, într-o măsură importantă, politica sa a produs-o”, spune Cătălin Zamfir.

Acesta mai explică că „formele antinaționale de privatizare în domeniul energiei acum creează probleme extrem de grave. Începem să plătim greșelile trecutului. Problema intervenției statului în producerea și distribuția energiei este vitală”.

„Fără majorarea veniturilor, creșterea facturilor duce la sărăcie energetică, iar consumatorii se confruntă cu alegeri precum pâine versus căldură. Și înainte de criză și de război, consumatorii existenți aflați în risc de sărăcie energetică trebuiau sprijiniți de către autoritățile naționale și locale cu cunoștințe despre eficientizarea consumului sau ajutor financiar”, adaugă Miu.

Aceasta atrage atenția că „acum, mai mult decât niciodată, trebuie coordonare între Guvern și autoritățile locale pentru a susține consumatorii. Nu are sens o reducere de câțiva bani pentru toată lumea. Clienții trebuie defalcați în functie de riscul de sărăcie energetică și ajutați în mod eficient”.

„Măsuri de substituire a combustibilului folosit pentru încălzire/curent, prin schimbarea furnizorului sau instalarea de surse de energie curate precum pompele de căldura, fotovoltaicele” ar fi o posibilă schimbare, dar care trebuie sprijinită financiar de către autorități, mai arată Miu.

Măsurile la nivel individual

„Consumul de gaze naturale nu înseamnă neapărat reducerea consumului de energie sau a calității vieții”, spune Luciana Miu pentru Europa Liberă.

„Înlocuirea gazului natural cu alte surse de energie, unde este posibil, va juca un rol important în reducerea cererii și diminuarea riscului de expunere către Gazprom ca și furnizor. De asemenea, este dovedit că masurile de eficiență energetică instalate corect în gospodării duc la o îmbunătățire a calității vieții.”

„La nivel de mentalitate există o extraordinar de mare deschidere a oamenilor spre a optimiza resursele, pentru că, optimizând resursele, banii care rămân pot fi folosiți mult mai înțelept și viața lor poate fi mult mai solidă, mult mai sănătoasă” a declarat Adina Vlad, fondatoarea Unlock Research, pentru habits by Republica.

„87% dintre români sunt foarte conștienți că există loc de îmbunătățire. 91% ar vrea să facă ceva pentru a scădea cheltuielile cu încălzirea, 81% vor să facă ceva pentru a scădea cheltuielile de întreținere a casei. Asta înseamnă că există loc de creștere pe partea de educație. E un loc enorm pentru educație, există motivație intrinsecă, este pentru avantajul tău personal”, a mai spus Adina Vlad.

Excepție în cadrul UE, România dispune de rezerve semnificative, dar trebuie să apeleze la Rusia în timpul iernii pentru a-și acoperi aproximativ 20% din necesarul de gaze, potrivit Euractiv.

Miu atrage atenția asupra micilor schimbări care pot fi făcute la nivel individual fără ca românii să iasă din zona de confort ci „doar să se gândească un pic mai mult la obiceiurile pe care le au”.

Printre posibilele schimbări se numără „măsuri comportamentale, de exemplu reducerea temperaturii ambientale în camerele neocupate, limitarea pierderilor de căldură în locuințele prost izolate, consumul responsabil de căldură și apă caldă”.

În gospodăriile din România, majoritatea apei calde (44%) este consumată la duș. Reducerea timpului petrecut la duș și a temperaturii apei poate reduce consumul de gaze, scrie Miu pentru EPG.

Reducerea voluntară a temperaturii ambientale cu 1-2 grade Celsius în locuințele urbane cu centrale murale și în unele clădiri publice și comerciale ar putea duce la economii echivalente cu 8,6-16,7%, respectiv, din deficitul de gaze care ar rezulta în urma sistării importurilor din Federația Rusă, arată un studiu de Energy Policy Group.

O altă posibilă măsură descrisă de Miu este „instalarea de căptușeală pe marginile ușilor, pentru a asigura etanșeitatea și a limita pierderile de căldură, sau folosirea de folie de aluminiu montată în spatele caloriferelor, pentru a reflecta căldura care s-ar putea pierde prin pereți, înapoi în spațiul interior (mai ales la locuințele neizolate termic)”.