2021 | Cinci teme esențiale de politică externă: de la asaltul Capitoliului, la pericolul invaziei Ucrainei

1. Asaltul asupra Capitoliului

Anul a început cu imagini neverosimile transmise din Washington, capitala SUA. Mai mulți protestatari, susținători de-ai fostului președinte Donald Trump, au luat cu asalt Capitoliul în timpul unei sesiuni comune a Congresului, care urma să certifice victoria în alegerile prezidențiale a lui Joe Biden.

Evenimentul a fost precedat de o serie de ieșiri publice ale lui Donald Trump și ale susținătorilor acestuia, conform cărora alegerile prezidențiale din 2020 ar fi fost fraudate. În dimineața dinaintea revoltei, Trump și-a încurajat susținătorii să „lupte din răsputeri” pentru „a lua țara înapoi”.

Mai mulți susținători ai lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul pe 6 ianuarie. Mulți au fost identificați și condamnați deja.

Asaltul de la Capitoliu s-a soldat cu moartea a cinci persoane, printre care un ofițer de Poliție, și rănirea altor câteva zeci. Sute de protestatari au fost arestați după eveniment.

Pe 13 ianuarie, Camera Reprezentanților a declanșat procedura de inculpare a lui Donald Trump pentru instigare la insurecție. Procesul fostului președinte a început pe 9 februarie. În timpul procedurii, apărătorii lui Trump au numit demersul „un act neconstituțional de răzbunare politică”.

Pe 13 februarie, Senatul l-a achitat pe Trump, în urma unui vot politic. Șapte senatori republicani, o premieră pentru formațiunea ce pare acaparată de Donald Trump, au votat împotriva fostului președinte.

Procedura judiciară privind asaltul de la Capitoliu nu s-a încheiat. Mai mulți apropiați de-ai lui Donald Trump sunt vizați de anchetă. Steve Bannon, fostul său consilier, a fost inculpat în noiembrie pentru sfidarea Congresului după ce a refuzat să depună mărturie despre evenimentele din ianuarie.

Atacul de la Capitoliu s-a soldat cu cinci persoane decedate și alte câteva zeci rănite.

La mijlocul lunii decembrie, Camera Reprezentanților din SUA a votat recomandarea inculpării lui Mark Meadows, fostul șef de personal de la Casa Albă, după ce acesta a refuzat să coopereze cu comisia responsabilă pentru investigarea asaltului din 6 ianuarie de la Capitoliu.

Peste 140 de protestatari de atunci sunt judecați în prezent. Alții au fost condamnați deja, primind pedepse cu executare.

2. Retragerea din Afganistan

Cel mai lung și costisitor război al SUA s-a terminat oficial în primele ore ale zilei de 31 august. Americanii și-au retras ultimele trupe militare din Afganistan, lăsând în urmă o țară nereformată și imagini apocaliptice cu afgani care încercau să se prindă de aripile avioanelor pentru a fugi din țară.

Talibanii au preluat ușor controlul țării și au instalat un guvern despre care, cel puțin la momentul retragerii americane, promiteau că nu va impune aceleași reguli draconice ca în anii ’90.

Talibanii au preluat puterea în Afganistan după ce forțele militare ale SUA s-au retras.

Nu avea să fie așa. Organizațiile civice internaționale aveau să prezinte, în lunile următoare, informații cu privire la execuții ale unor forțe de ordine sau abuzuri comise asupra femeilor.

Retragerea din Afganistan – modul în care a fost realizată, mai exact – va rămâne o pată importantă în istoria SUA. Cele două decenii de război din Afganistan au costat SUA, potrivit președintelui Joe Biden, 1 trilion de dolari.

Viața în Afganistan la o săptămână după retragerea trupelor americane

Americanii au atacat țara în 2001, la scurt timp după atacurile teroriste de la 11 septembrie și, după ce i-au înlăturat pe talibani de la putere, au instalat o conducere pro-democratică. Scopul războiului, capturarea și uciderea lui Osama bin-Laden a fost îndeplinit încă din 2011.

Cu toate acestea, nici Barack Obama și nici Donald Trump nu au luat decizia finală de retragere a trupelor. Actualul președinte, Joe Biden, și-a susținut decizia de retragere și a dat vina pe trupele militare din Afganistan pentru eșecul de a se apăra în fața talibanilor.

„Nu este nicio garanție că dacă trupele americane mai rămâneau în Afganistan ar fi putut influența lucrurile. Este greșit să ordonăm forțelor armate ale SUA să lupte atunci când forțele afgane nu au fost în stare să lupte pentru poporul lor. Nu ar fi făcut-o câtă vreme SUA era în Afganistan”, spunea Joe Biden, în august.

3. Criza migranților de la granița dintre Belarus și Polonia.

Ultimul dictator al Europei, Aleksandr Lukașenko, a fost una dintre marile provocări pentru Uniunea Europeană și NATO în 2021. Belarus a primit mai multe sancțiuni economice după represiunile comandate de regimul de la Minsk ca urmare a protestelor din 2020.

După ce în luna mai Lukașenko a ordonat deturnarea unui avion care circula pe ruta Atena – Vilnius pentru a-l aresta pe jurnalistul Roman Protasevici, în toamnă, liderul autoritar de la Minsk a încurajat mii de migranți din Orientul Mijlociul să ajungă la granița țării cu Polonia și, implicit, cu Uniunea Europeană.

Migranții, mulți dintre ei copii, s-au trezit înconjurați pe de o parte de grăniceri polonezi, pe de alta de polițiști belaruși, în mijlocul unui conflict geopolitic despre care nu știau nimic.

Liderii de la Bruxelles ai UE și NATO au transmis mesaje amenințătoare către Lukașenko, pe care l-au acuzat că a pornit un război hibrid pentru a se răzbuna pe sancțiunile primite din partea Occidentului.

Mulți dintre migranții care au ajuns la granița dintre Belarus și Polonia și-au luat cu ei și copiii, sperând că vor putea ajunge în țările din Vestul Europei.

Lukașenko a avut propria abordare a situației și a spus că, de fapt, Vestul s-a folosit de migranți pentru a putea controla armata belarusă în cazul unui conflict cu Rusia.

În ultimele săptămâni, mulți dintre migranți s-au întors în țările de origine, însă situația de la granița dintre Belarus și Polonia rămâne delicată și va fi unul dintre subiectele geopolitice importante și în 2022.

4. Relația complicată SUA - China

Competiția, mai ales din perspectivă tehnologică, dintre SUA și China a devenit mult mai evidentă în 2021. Regimul de la Beijing este văzut de la Casa Alba drept principalul competitor al Statelor Unite, expresia „al doilea război rece” fiind din ce în ce mai folosită în ultimul an.

China a devenit în ultimii ani a doua cea mai mare economie a lumii, iar progresele sale tehnologice, realizate și pe fondul unui regim politic represiv, l-au determinat pe președintele SUA, Joe Biden, să aloce resurse financiare pentru a contracara ascensiunea Chinei.

În vară, Senatul american a adoptat o lege prin care 250 de miliarde de dolari ar urma să fie investiți în cercetare, fabrici de cipuri sau de roboți, în așa fel încât companiile americane să poată ține pasul cu cele chineze.

Și în domeniul apărării, legea privind securitatea SUA pentru 2022, care prevede o alocare de 770 de miliarde de dolari, amintește de China ca fiind una dintre principalele amenințări la adresa Statelor Unite.

Joe Biden și Xi Jinping au avut un summit virtual în toamna acestui an.

În ultimele zile ale anului 2021, Joe Biden a semnat o lege prin care sunt interzise importurile din regiunea chineză Xinjiang, pe fondul îngrijorărilor privind munca forțată de către uigurii din regiune. Legea a stârnit o reacție dură din partea Chinei.

„Aceasta este o încălcare gravă a dreptului internațional și a normelor relațiilor internaționale și o ingerință gravă în afacerile interne ale Chinei. China o condamnă cu fermitate și o respinge ferm”, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu.

5. Criza de la granița Ucraina – Rusia

Un conflict în desfășurare, al cărui efecte s-ar putea vedea încă din primele luni ale noului an.

Cele aproximativ 100.000 de trupe militare rusești de la granița țării cu Ucraina stârnesc de câteva săptămâni îngrijorări cu privire la o posibilă invazie rusească în Ucraina.

Fosta țară sovietică s-a apropiat de SUA și NATO în ultimii ani, iar dorința Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică îl nemulțumește profund pe liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin spune că, de fapt, Rusia este cea provocată prin acțiunile militare ale NATO din Estul Europei și, în decembrie, a lansat un ultimatum către Alianță: să renunțe la orice activitate militară din Europa de Est și din Ucraina.

Efective militare rusești impresionante se află de câteva săptămâni la granița cu Ucraina.

Rusia și-ar dori inclusiv un drept de veto cu privire la aderarea Ucrainei la NATO, variantă respinsă de Vest.

Joe Biden și Vladimir Putin au avut o conversație telefonică referitoare la criza din Ucraina pe 30 decembrie. Liderul de la Casa Albă l-a avertizat pe Putin că SUA ar putea impune măsuri economice dure în cazul unei invazii în Ucraina a Rusiei.

În cadrul discuției, președintele american i-a cerut omologului rus „să reducă tensiunile cu Ucraina” și „a precizat că Statele Unite și aliații și partenerii săi vor răspunde decisiv dacă Rusia va invada Ucraina”, arată secretarul de presă Jen Psaki într-o declarație dată de Casa Albă după discuția dintre cei doi șefi de stat.

Consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a spus, citat de Reuters, că discuția telefonică a creat un „fond bun” pentru discuțiile viitoare.

Dialogul dintre cele două puteri se va relua din ianuarie.