Societate

Poluarea în orașele europene | Câte particule fine inspirăm în fiecare zi

Pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viață în Uniunea Europeană cu peste opt luni. (Imagine generică)

Agenția Europeană de Mediu (AEM) a publicat o hartă interactivă a poluării periculoase pentru sănătate din orașele Uniunii. Botoșani, Brașov, București și Timișoara sunt orașele românești analizate, iar rezultatele le plasează în lista celor cu o calitatea a aerului în general proastă.

Noul instrument pus la dispoziție de AEM analizează prezența particulelor în suspensie fine PM2.5, în ultimii doi ani, iar orașele sunt incluse într-un top: de la cel mai puțin poluat (orașul Umeå din Suedia), la cel mai poluat, Nowy Sącz din Polonia (locul 323).

În acest top, cele patru orașe din România pentru care există date se plasează pe locurile:

  • 223 – Botoșani (calitate moderată a aerului);
  • 263 – București (calitate proastă a aerului);
  • 267 – Timișoara (calitate proastă a aerului);
  • 273 – Brașov (calitate proastă a aerului);

Particulele în suspensie sunt poluanții atmosferici cu cel mai mare impact asupra sănătății. Au legătură directă cu moartea prematură și cu diverse boli, iar analizarea lor pe termen lung, nu doar într-un anumit moment din timp este cu atât mai importantă cu cât expunerea pe termen lung sporește efectele asupra sănătății.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană, în Uniunea Europeană (UE). Potrivit unui Raport al Curții de Conturi Europene din 2018, în fiecare an, acest tip de poluare cauzează în UE în jur de 400.000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro. „Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature”.

OMS a stabilit și o limită admisibilă din punct de vedere al sănătății pentru prezența acestor particule pe timp îndelungat. Aceasta nu trebuie se depășească 10 micrograme pe metrul cub (μg/m3). Uniunea Europeană a stabilit o limită anuală de expunere care să nu depășească 25 μg/m3. Datele prezentate joi de AEM descriu calitatea aerului drept bună, dacă particulele în suspensie fine respectă norma anuală a OMS de 10 μg/m3 , drept moderată (ca în cazul Botoșanului), dacă nivelul este între 10 și 15 μg/m3, drept proastă (ca în cazul Timișoarei, Bucureștiului, Brașovului) pentru un nivel între 15 și 25 μg/m3 , și foarte proastă pentru un nivel de peste 25 μg/m3.

România

Potrivit Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, măsurătorile făcute în cele peste 100 stații de pe toată suprafața României vizează „indici specifici" pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), particule în suspensie

Datele Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului se regăsesc în aplicația AirVisual. Iată situația particulelor de suspensie fine prezentată de această aplicație pentru seara de 17 iunie.

Potrivit Agenției Europene de mediu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viață în UE cu peste opt luni.

În România, Ministrul Mediului, Tánczos Barna, anunța în 6 aprilie că în România, calitatea aerului este monitorizată cu 148 de stații de măsurare, iar ministerul ar fi început procesul de extindere cu 60 de stații noi de măsurare, atât în București cât și în 30 de orașe din țară.

Comunitatea Declic a prezentat, în 27 aprilie 2021 „plămânii" montați în fața Guvernului, care s-au încărcat de particule toxice în mai puțin de o lună de la instalarea lor.

Drept cauze ale poluării, cel puțin în București, ministrul identifica, în luna martie, la Digi 24:

  • traficul
  • centralele termice individuale
  • arderile de gunoaie

Măsurile nu sunt la fel de clare: ministrul a spus că a propus Primăriei să nu mai emită nicio autorizație de construire fără centrală comună, cel puțin la nivel de bloc, iar traficul ar trebui redus prin încurajarea unui alt stil de viață. De altfel, cea mai vizibilă măsură luată de actualul executiv este Vinerea Verde, strădania membrilor guvernului de a merge, vinerea, la serviciu cu mijloace nepoluante.

În privința măsurilor oficiale, Ministerul Mediului informează:

„Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii umane şi poate provoca daune florei şi faunei în general. Din aceste motive acordăm o atenţie deosebită activităţii de supraveghere, menţinere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului.
Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în marile oraşe, precum şi de transportul pe distanţe lungi a poluanţilor atmosferici."

Îți mai recomandăm Vinerea Verde | Guvernul în autobuz, metrou sau pe jos. Ce mașini au miniștrii care au renunțat azi la ele