Cinci români sunt închiși în prezent în China. Clujeanul Marius Balo stă într-o închisoare din Shanghai încă din 2014. Povestea lui de viață este un puzzle din care încă lipsesc unele piese, dar care arată un tânăr care a studiat în România și SUA să devină preot ortodox, apoi a ajuns în China să predea engleza. La o săptămână după ce a fost numit director la o firmă-fantomă cu sediul în Oxford, a fost arestat în Shanghai.
Clujeanul Marius Balo are 38 de ani și a fost arestat în China, la Shanghai, în 2014, sub acuzația de fraudă contractuală, pentru că ar fi primit, după cum singur recunoaște într-un memoriu trimis autorităților române, 80 de dolari de la un chinez implicat într-o rețea de infractori. A fost condamnat abia în 2016, după doi ani de arest preventiv, la 8 ani de închisoare. Cazul său a ajuns în public după ce o firmă de PR și o celebră casă de avocatură din Cluj l-au preluat, arătând public că de 5 ani autoritățile române nu s-au implicat pentru a-i oferi asistență românului, încarcerat în condiții vecine cu tortura, într-un penitenciar de maximă siguranță din Shanghai. În realitate, povestea nu este atât de simplă.
Marius Balo a fost implicat în trei firme cu sediul la aceeași adresă din orășelul universitar Oxford, Marea Britanie, conform Companies House, registrul firmelor încorporate în Marea Britanie. În fiecare firmă, Balo apare cu o dată a nașterii diferită, doar una fiind corectă – 31 ianuarie 1981. Rețeaua de firme care se învârt în jurul aceleiași adrese din Marea Britanie are toate aparențele unei rețele de firme-fantomă. Într-una din ele – Li Ang Holdings Group Corp Limited, Marius Balo a fost numit director pe 20 martie 2014. Opt zile mai târziu, el a fost arestat la Shanghai. În celelalte două firme (New Del Pacific International Holdings Ltd și Baa International Group Holdings Limited), Balo figurează numit ca director în 2012. Toate firmele au fost dizolvate în 2014, anul în care Balo a fost arestat în China. Nu există deocamdată informații despre cum a ajuns Marius Balo să figureze în aceste firme și nici ce au reprezentat cei 80 de dolari primiți de la infractorii chinezi.
În rețeaua de firme care figurează la aceeași adresă din Oxford, mai apar și alți doi cetățeni români – Alina Irimieș și Horia Covaci. Ea a studiat în Cluj, ca și Balo, el a studiat la Sibiu, ambii trăiesc la Beijing. Ambii au fost numiți directori în firme din „rețeaua Oxford” în același timp cu Marius Balo. Ei nu au răspuns solicitărilor Europa Liberă pentru un punct de vedere. De asemenea, în grupul respectiv de firme mai apar și o rusoaică din Sankt Petersburg, Ekaterina Izmarli, dar și un britanic, Geoffrey Walker. Cu toții, inclusiv Marius Balo, figurează cu rezidență în Marea Britanie.
Faptul că Marius Balo „nu a fost arestat chiar degeaba”, așa cum a relatat pentru Europa Liberă o cunoștință îndepărtată a acestuia, este confirmat de avocatul clujean Eugen Iordăchescu, care a preluat reprezentarea juridică a lui Balo, în încercarea acestuia de a fi transferat în România, pentru a-și executa restul de pedeapsă la care a fost condamnat. Avocatul a confirmat că din decizia de condamnare a lui Balo, reiese că infractorii chinezi au acționat printr-o rețea de firme-fantomă, care au produs un prejudiciu de peste 250.000 de euro.
„Problema noastră nu este de ce a fost condamnat Marius Balo în China. Noi nici nu am contestat povestea, pentru că atâta vreme cât nu a mai fost atacată la vremea respectivă de Marius Balo, nu mai avem ce face, luăm lucrurile așa cum sunt. El acolo a fost complice la o fraudă destul de mare, a primit cei 80 de dolari, dar frauda a fost de 2 milioane de yuani (aproximativ 260.000 euro – n.r.). I s-a imputat că a ajutat, pentru cei 80 de dolari, pe cei care au făcut fraudele, cetățeni chinezi, în mod conștient că aceștia vor sustrage importante sume de bani”, a explicat pentru Europa Liberă avocatul Eugen Iordăchescu, cel care se ocupă acum de cazul acestuia.
Marius Balo, în 2011, în Indonezia.
De la ortodoxie, la China
Povestea lui Marius Balo, atât cât poate fi reconstituită din mărturiile publice și din informațiile obținute de Europa Liberă, pornește la Cluj. Părinții săi nu mai trăiesc, singura rudă mai apropiată fiind un unchi. Tânărul a studiat să devină preot ortodox, la Institutul Teologic Ortodox. A continuat pe această linie între 2001 și 2004, în SUA, unde a obținut un masterat în teologie la Seminarul Ortodox Sfântul Vladimir din New York, care îi dădea dreptul să profeseze ca preot. Seminarul este condus în prezent, din poziția de decan, de preotul român Ionuț Alexandru Tudorie.
După acest episod al vieții sale, Marius Balo se întoarce în Cluj, unde ajunge să lucreze la Institutul Român pentru Pace (Patrir), din partea căruia apare menționat în Strategia de Dezvoltare a orașului Cluj, anterioară anului 2007. Între 2007 și 2009, Balo ajunge să aibă o emisiune pe teme spirituale („De&Spre Viață”) la televiziunea clujeană NCN. În decembrie 2008, a înființat la Cluj firma Expata SRL, care se ocupa de vânzarea de produse și articole casnice, mobilă sau articole de luminat.
În 2010, Marius Balo spune că s-a stabilit în China, pentru a preda limba engleză la New Oriental, un sistem de școli private din China (Grupul de Tehnologie și de Educație Xin Dong Fang). Aici, el susține în memoriul său că a predat engleza, din poziția de „corporate trainer”, și unor manageri din companii chineze precum China Tobacco Corp sau ICBC, cea mai mare bancă din China. Din 2013, Balo susține că a fost angajat „ca profesor” la Universitatea Renmin din Beijing. Numele său nu figurează însă pe siteul universității sau în relație cu aceasta.
În 2014, Marius Balo a fost arestat și ținut doi ani în arest preventiv, la poliția din Shanghai. „Ani în șir, înghesuit într-o cușcă de 16 mp împreună cu alți 12 cetățeni chinezi, fără a putea comunica, niciunul dintre ei nevorbind limba engleză. (...) Se adaugă multe alte torturi psihice de nesuportat, de care nu pot pomeni aici: însingurarea, frigul, hrana sărăcăcioasă... toate menite să te distrugă psihic pentru a nu te putea apăra în timpul procesului. De două ori pe lună eram scos din cușcă și dus într-o alta, legat fedeleș de mâini și de picioare într-un scaun de metal ce semăna izbitor cu un scaun electric, în timp ce mi se repeta obsesiv că singura mea șansă este ca, odată ajuns în fața judecătorului, să îi implor mila cu lacrimi în ochi”, scrie el în memoriul său, trimis autorităților din România în ianuarie 2017.
A fost condamnat la 8 ani de închisoare în 2016, iar de atunci stă închis într-un penitenciar de maximă siguranță din Shanghai. Nu a atacat cu apel sentința judecătorilor chinezi, pentru că, spune el, nu mai suporta condițiile de detenție din arestul preventiv, în care ar mai fi stat încă unu-doi ani, până la o nouă sentință, care i-ar fi fost aproape 100% tot nefavorabilă.
Cinci români, încarcerați în China. Cum se ocupă statul român de ei?
În prezent, în China sunt arestați sau reținuți 5 cetățeni români, conform unui răspuns al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), pentru Europa Liberă, care arată însă că este posibil ca numărul să fie mai mare, dat fiind faptul că există cazuri în care românii nu înștiințează autoritățile consulare de situația lor.
Condițiile de detenție în China sunt departe de standardele europene, în ce privește drepturile deținuților sau ale omului în general. Spre exemplu, în închisorile de drept comun se practică munca silnică. Nici sistemul de justiție nu funcționează după aceleași reguli cu care un cetățean poate fi obișnuit în Europa sau în SUA. Spre exemplu, Departamentul de Stat al SUA descrie parcursul judiciar în China și îi avertizează pe cetățenii americani să nu se aștepte, dacă sunt arestați în China, la aceleași drepturi pe care le au în SUA.
În China nu ai dreptul la avocat, nu ai dreptul să nu dai declarații sau prezumție de nevinovăție. Sistemul judiciar chinez are puteri extinse și poate reține și interoga persoane fără rigori prea multe. Statul american își sfătuiește cetățenii să fie politicoși în fața autorităților chineze, acest lucru contând foarte mult, apoi să ceară asistență consulară. Consulatul nu poate oferi asistență juridică, pentru că îi este interzis să discute cazul cu deținutul, dar poate recomanda o listă de avocați chinezi, pentru care însă nu-și asumă responsabilitatea.
În aceste condiții, se ridică întrebarea ce a făcut și ce putea face statul român pentru Marius Balo? Mai nimic, susține avocatul clujean Eugen Iordăchescu:
„Noi am criticat pasivitatea autorităților române, care nu își protejează cetățenii, indiferent ce au făcut ei, în condițiile în care există această obligație, asta spune cel puțin Constituția. Asistența consulară în procedurile din fața instanței judiciare din China este cvasi-inexistentă. În situații în care un cetățean străin este supus unor anchete criminale în state terțe, orice stat își trimite reprezentanții săi să ia contact nemijlocit cu cetățeanul cu pricina și să îi acorde minima asistență necesară pentru a fi apărat corect în fața autorităților judiciare. Or, acest lucru nu s-a întâmplat”.
Avocatul arată că în speța în care a fost implicat Marius Balo, au fost reținuți și doi cetățeni din Marea Britanie. „Guvernul britanic a luat măsuri, i-a extras pe amândoi, unul a fost și el arestat ca Marius Balo. Situația era identică. SUA, când au un cetățean american închis în Turcia sau în China, mută munții și îl scot pe cetățeanul american de acolo. La fel și Marea Britanie, la fel și Franța. Noi de ce nu putem face acest lucru?”, se întreabă avocatul Eugen Iordăchescu.
De cealaltă parte, MAE susține însă că i-a acordat asistență consulară lui Marius Balo încă din 2014, când a fost arestat preventiv, lucru negat de avocatul Eugen Iordăchescu.
„Cazul cetățeanului român este gestionat de la momentul notificării arestului preventiv în anul 2014, atât de către Consulatul General al României de la Shanghai, oficiu consular în circumscripția căruia se află penitenciarul Qingpu, cât și de către Ambasada României la Beijing, care a completat și sprijinit demersurile de asistență consulară. Misiunea diplomatică și oficiul consular acționează în limitele impuse de cadrul juridic internațional și bilateral: asigură vizite consulare lunare, menține legătura cu aparținătorii și cu autoritățile chineze implicate și facilitează transmiterea de bunuri către cetățeanul român”, arată MAE, într-un răspuns pentru Europa Liberă.
MAE mai arată că a transmis Ministerului Justiției, încă din luna august 2016, solicitarea lui Marius Balo de a fi transferat pentru a-și executa pedeapsa într-o închisoare din România. Este de notat că memoriul lui Marius Balo în care cere acest lucru este datat abia în ianuarie 2017. Cu toate acestea, Ministerul Justiției nu a întreprins vreun demers, iar avocatul Eugen Iordăchescu dă vina pe fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, cât și pe fostul șef al diplomației, Teodor Meleșcanu.
Ministerul Justiției a anunțat recent că ministrul Ana Birchall a fost informată de cazul lui Marius Balo și că face demersuri pentru a declanșa procedura de transfer a acestuia, „în contextul cooperării internaționale”. Cu toate acestea, China și România nu au un tratat bilateral în ce privește transferul persoanelor condamnate, dar au semnate tratate bilaterale privind asistența juridică internațională în materie penală și extrădarea.
Îți mai recomandăm INTERVIU. „Noi cu toții ne aflăm în pericol: Rusia nu este doar un pericol militar”