Ilie Bolojan a avut marți dimineață, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții ministerelor cu responsabilități în domeniul energiei, la care au fost analizate soluțiile de accelerare a proiectelor de consolidare, extindere și modernizare a rețelei de transport de înaltă tensiune, precum și de interconectare cu statele vecine, transmite Guvernul într-un comunicat remis Agerpres.
Premierul le-a cerut ministerelor de resort să modifice legislația în domeniu, pentru a reduce termenele de avizare a proiectelor din sectorul energiei electrice cu impact pe plan național.
Ministerul Energiei „va discuta cu ministerele de linie și va pregăti soluții legislative pentru introducerea unor termene mai scurte de avizare și autorizare, având în vedere că în prezent acest proces este unul de durată”, arată sursa citată.
De asemenea, vor fi urgentate proiectele de acte normative referitoare la exproprierea terenurilor necesare dezvoltării investițiilor în rețeaua de energie electrică pentru începerea lucrărilor, cu termen de prezentare a acestor proiecte în ședința de guvern de săptămâna viitoare. Proiectele se află în prezent în circuitul de avizare.
„Aveți sprijinul meu să simplificați autorizarea și avizarea proiectelor pentru consolidarea, extinderea și modernizarea rețelei de transport a energiei electrice și să vă axați asupra investițiilor strategice din energie”, a declarat Ilie Bolojan.
La reuniune au participat: vicepremierul Marian Neacșu, miniștrii de la Agricultură, Mediu și Dezvoltare, secretarul general al Guvernului, precum și reprezentanți ai ministerelor Energiei, Justiției, Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
România depinde cel mai puțin de importuri dar nu controlează prețurile din lipsă de viziune
România nu reușește să controleze prețurile interne la energie în lipsa unei strategii în domeniu, deși importurile de energie ale României au printre cele mai mici ponderi în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană.
România are una din cele mai mici rate ale dependenței de importuri de produse energetice din Uniunea Europeană, care în perioada de după pandemia de coronavirus a variat între 27% și 32%, arată raportul Energia în Europa din acest an, publicat marți de Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene.
În 2024, rata dependenței de importuri a României a fost de 30,4%, ponderi mai mici având doar Letonia (29,3%), Suedia (26,5) și Estonia (4,6%).
Înainte de 2019 și exceptând primii doi ani de după integrarea în UE (2007 și 2008), rata dependenței de importurile de energiei era cu 10-15 procente mai mică, variind între 16% în 2014 și 2015 și 24% în 2018.
România nu a depins de importurile de gaze naturale în 2024, cu o rată a dependenței negativă, de minus 0,5%, adică producția internă a depășit nevoia de consum.
Îți mai recomandăm Legătura directă dintre Strâmtoarea Ormuz și prețul pe care îl plătești când alimentezi mașinaÎn ceea ce privește țițeiul și produsele petroliere, România a avut o rată de dependență de importuri de 77%, cea mai mică din UE cu excepția Danemarcei.
În privința combustibililor fosili, rata de dependență a României a fost de 12,9%, printre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Ponderea diferitelor produse energetice în consumul final de energie în 2024:
- produse petroliere (combustibil pentru încălzire, benzina, motorina): 40,8%,
- gaze naturale (21,4%),
- electricitate (15,8%),
- surse regenerabile (netransformate în electricitate, de exemplu lemn, energie solară termică, energie geotermală sau biogaz pentru încălzirea spațiilor sau producerea de apă caldă): 15,6%,
- căldură derivată (încălzire centralizată): 3,6%,
- combustibili solizi: 2,7%.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI