Rusia plusează în războiul gazului, Europa încearcă să răspundă. Ce face România?

Uniunea Europeană pregătește intervenții fără precedent pe piață, menite să diminueze problemele așteptate la iarnă, transmite Reuters, iar Germania a fost prima care a reacționat concret în urma anunțului de vineri al Gazprom.

După negocieri de 22 de ore ale celor trei formațiuni de guvernare, cancelarul Olaf Scholz a anunțat, duminică, un pachet de sprijin pentru populație și companii în valoare de 65 de miliarde de euro, mai mult decât precedentele două pachete similare la un loc. Chiar și așa, spun economiștii consultați de Reuters, Germania nu a reușit să evite încă riscul intrării în recesiune.

Tot duminică, potrivit Politico, președinția cehă a Uniunii Europene a transmis liderilor țărilor membre o scrisoare care include propuneri fără precedent menite să pregătească blocul comunitar pentru criza energetică în care Europa riscă să intre la iarnă.

Occidentul e prins între nevoia de materie primă pentru energie și încercarea de a limita sumele enorme de bani pe care le plătește Rusiei. Acestea, acuză Ucraina, nu fac decât să susțină invazia ordonată de Vladimir Putin în 24 februarie.

Potrivit unui calcul al Centrului de Cercetare pentru Energie și aer curat (CREA), țările Uniunii Europene au plătit Rusiei, de la începutul războiului până acum, peste 87 de miliarde de euro pentru petrol, gaz și cărbune. Spre comparație, sprijinul umanitar dat de UE Ucrainei a fost, până în 26 august, de 348 de milioane de euro.

Vineri, miniștrii de Finanțe G7, ai celor mai bogate șapte țări ale lumii au transmis că intenţionează să plafoneze preţul petrolului provenit din Rusia.

Anunțul a fost urmat de cel al Gazprom, potrivit căruia livrările către Germania prin Nord Stream I, care urmau să fie reluate sâmbătă dimineață, sunt oprite pe termen nedefinit. Reacția Europei, accentuată de temerile unor tulburări sociale la iarnă, este că ia în considerare inclusiv un control accentuat al prețurilor.

Documentul consultat de Politico menționează soluții care variază de la taxarea „profiturilor excedentare” ale producătorilor care nu utilizează gaz natural, la plafonarea prețului la gaze.

„Propaganda Rusiei funcționează”, spune pentru Europa Liberă Răzvan Nicolescu, membru în Consiliul director al Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

„E bine să ai politici publice adecvate, dar părerea mea e că ne îngrijorăm mai mult decât ar trebui. Alarmăm piețele câteodată, populația reacționează, ca în Cehia în weekend, iar rușii asta vor, să fim speriați. Dacă opresc toate livrările către Europa, și-au dat singuri foc la valiză. Ce ar face cu gazul?”.

Statele Europene și Uniunea Europeană ca întreg trebuie însă să ia o serie de măsuri, spune Nicolescu, iar acestea ar trebui să fie pe trei paliere:

• Încurajarea optimizării consumului. „Eliminarea pe cât posibil a risipei”.
• Adoptarea unor scheme de sprijin cât mai bine armonizate între statele membre. „Funcționăm ca o piață unică, și protecția socială trebuie să aibă o formă coordonată”.
• Revizuirea modelului de piață european la energie electrică. Metodologia prețului marginal (pay-as cleared) este depășită și trebuie schimbată cu una care spune că primești cât licitezi (pay-as bid) - producătorul face o ofertă de preț la care dorește să vândă electricitatea, iar cumpărătorul o acceptă sau nu.

În prezent, piața europeană permite, prin metodologia prețului marginal, alinierea prețurilor angro pentru electricitate la cel mai mare preț cerut pe piață, și anume cel al gazului. De altfel, potrivit Politico, Uniunea Europeană ar avea în vedere varianta renunțării la sistemul prețului marginal.

Țările care au anunțat însă măsuri înainte de o deciziei a Bruxelles-ului, aflată încă în lucru săptămâna aceasta, ar fi trebuit să aștepte, spune Răzvan Nicolescu. Inclusiv Germania, inclusiv România (care a anunțat măsurile la sfârșitul săptămânii trecute). România va trebui să își regândească abordarea, crede Nicolescu.

Ordonanță de Urgență adoptată joi seară la București e, de altfel, criticată nu doar din perspectiva lipsei planului european, ci și din cea a încălcării regulilor europene și naționale deja existente, au semnalat încă de vineri mediul de afaceri și analiștii economici. Chiar nota de fundamentare a Ordonanței admite că aceasta „este posibil să intre în contradicție” cu legislația în vigoare.

În opinia fostului ministru al Energiei, Claudiu Năsui (USR), problema Ordonanței date în România este că face exact inversul măsurilor care ar fi necesare, și anume nu încurajează investițiile în producția de energie.

Plafonarea prețurilor nu încurajează producția, spune Claudiu Năsui, iar Europa și România tocmai de aceasta au nevoie - mai multă producție de energie.

„Pentru a scădea prețul fără a influența negativ stimulentul de investiție în producția de energie electrică trebuie să reducem taxarea pe kilowatt pe tot lanțul, nu doar pentru consumatorul casnic. Să fie profitabil să investești în producție. Consumatorilor casnici trebuie să le asigurăm o sumă, un voucher care să se aplice direct la factură. Acesta ar menține și stimulentul de a economisi energie”, spune Năsui.

Pentru companii, varianta propusă de USR este un credit fiscal (mai puține impozite) aplicat la jumătate din majorarea de factură.

La întregul nivel european, spune el, există problema unei cereri mai mari decât există ofertă și trebuie încurajată producția. Or, plafonarea prețurilor nu încurajează producția, ci dimpotrivă – descurajează investițiile în producția de energie electrică, iar UE își poate regândi prioritățile de bugetare și să dea mai mulți bani pentru producția de energie electrică.

„Taxarea nu produce energie electrică”, spune Claudiu Năsui, amintind că pot exista o întreagă gamă de soluții, inclusiv panouri fotovoltaice, de exemplu, care nu trebuie blocate de birocrație sau de noi taxe.

Una dintre problemele sistemice ale României, declara recent pentru Europa Liberă expertul în energie Otilia Nuțu (EFOR) este, de altfel, lipsa investițiilor și eșecul permanent din ultimii ani în a stimula investițiile în energie.

„Toată lumea se bate pe o cantitate mică de energie. Noi ar trebui să facem politici prin care să încurajăm, rapid, investiții. Ca să crească oferta de energie. Or, dacă te apuci și reglementezi prețurile, să supraimpozitezi etc., te asiguri, de fapt, că firmele nu vor avea bani pentru investiții ca să crească măcar în anii următori producția de energie electrică și producția de gaze”, spunea aceasta înaintea adoptării Ordonanței din 1 septembrie.

În prezent, România are un necesar limitat de gaze naturale din Rusia, iar specialiștii estimează că în condițiile unei ierni obișnuite, o eliminare a importurilor din Rusia poate fi gestionată fără sincope majore. În privința energiei electrice însă, România nu este la fel de „independentă”.

„La electricitate, România o producție mai mică decât anul trecut și importuri mai mari din cauza secetei. Suntem în voia sorții pentru că nu doar nu am reușit să instalăm noi capacități de producție, ci am și disponibilizat pentru totdeauna niște capacități de producție în cărbune fără să punem în avans ceva în loc”, atrage atenția Răzvan Nicolaescu, potrivit căruia pentru România ar fi important să aibă abordări predictibile și să se coordoneze cu Bruxelles-ul.

„Suntem departe de ce am fi putut fi, dar facem mai bine decât alții. Pe termen scurt, ar fi bine să existe o consultare cât mai largă la luarea deciziilor, o relație corectă cu investitorii, iar măsurile nu ar trebui luate în grabă. Sunt optimist moderat, dar optimist”, spune expertul în energie.