Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Otilia Nuțu: În energie e nevoie de investiții, nu de revenirea la o piață reglementată. Guvernul nu știe ce vrea să facă


Expertul în energie Ana Otilia Nuțu spune că PSD și PNL dau dovadă de iresponsabilitate prin felul în care gestionează piața energiei.

PSD și PNL își pasează reciproc responsabilitatea pentru factura mare pe care trebuie să o plătească Guvernul, din bani publici, în urma deciziei de compensare și plafonare a prețurilor la energie. Nu e clară nici suma, nici de unde trebuie să vină soluțiile, nici ce va urma.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a transmis, vineri, că suma totală pe care a verificat-o și transmis-o spre decontare Ministerului Economiei pentru diversele scheme de sprijin acordate de guvern este de aproape 2,5 miliarde de lei.

Anterior, Ministerul Energiei (condus de Virgil Popescu, PNL) ceruse, la rectificarea bugetară, 31 de miliarde „pentru decontarea sumelor rezultate în urma compensării pentru energie”, după cum a explicat Europa Liberă.

Ministerul de Finanțe (condus de Adrian Câciu, PSD) a respins propunerea și a alocat doar 2,4 miliarde de lei, susținută, vineri, de suma anunțată de ANRE.

Cât va fi suma finală pe care ar trebui să o plătească bugetul de stat nu e clar. O recalculare invocată, miercuri, de Virgil Popescu vorbea despre 16 miliarde de lei.

„Schema refăcută şi ulterior recalibrată de ANRE s-a redus de la 40 miliarde la 20 de miliarde şi ulterior la 16 miliarde. Asta a fost estimarea ANRE. ANRE agregă toate datele împreună cu Ministerul Finanţelor”, a explicat Virgil Popescu, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.

ANRE (care e condusă de Dumitru Chiriță, numit în 2017 de PSD) nu a oferit, vineri, precizări despre estimări, doar lista facturilor primite și verificate până acum. În plus, doar rugămintea ca facturile să ajungă la ANRE: „având în vedere numărul relativ mic de cereri introduse pentru perioada aprilie 2022 – martie 2023, facem apel către toți operatorii ce beneficiază de prevederile OUG 27/2022 să procedeze la încărcarea datelor aferente perioadei mai sus menționate”.

Cele mai acide critici din Coaliție au venit de la PSD, „de parcă acesta nu ar face din Guvern și nu ar fi responsabil de deciziile care au dus aici”, spune în interviul pentru Europa Liberă expertul în energie Ana Otilia Nuțu.

Pe lângă a-l critica vehement pe Virgil Popescu și a-i oferi un termen (1 septembrie) ca să „vină cu un act normativ”, președintele PSD, Marcel Ciolacu a lansat două posibile soluții. PSD sugerează supraimpozitarea așa-numiților „traderi” de pe piața energiei și, după aprilie 2023, revenirea la o piață de energie reglementată.

Virgil Popescu nu s-ar opune supraimpozitării traderilor, dar nici nu ar privi cu ochi buni revenirea la o piață reglementată.

Premierul Nicolae Ciucă a spus, joi, pentru Europa Liberă, că „în acest moment nu există încă o decizie clară față de măsura pe care o vom lua. Este un grup de lucru, un comitet interministerial, se fac analizele pe datele primite și urmează să luăm o decizie la nivelul comitetului interministerial pe care o vom comunică public.”

Premierul nu a respins categoric nici varianta supraimpozitării, nici pe cea a revenirii la o piață reglementată, ambele lipsite de realism și chiar cu efecte negative, spune expertul în energie Otilia Nuțu de la organizația EFOR.

1. Care este cea mai mare provocare la care ar trebui să răspundă Guvernul în acest moment?

Otilia Nuțu: Problema cea mai mare a Guvernului e că membrii lui nu au nici cea mai mică idee ce au de gând să facă. Când au luat decizia nu au făcut vreo analiză de impact, iar acum cârpesc pe parcurs. Crapă ceva, încearcă să cârpească, numai că acum, spre deosebire de ce a fost până acum, situația e destul de serioasă. Banii pe care se pare că îi vor cere furnizorii până la sfârșitul anului pot fi de ordinul a 3% din PIB.

Va fi pur și simplu un concurs de aruncat cartoful fierbinte de la PSD la PNL, pentru că nici unii, nici ceilalți nu vor să aibă de-a face cu această problemă.

2. E supraimpozitarea traderilor o soluție care sa poată ajuta la diminuarea problemei?

Otilia Nuțu: În primul rând, ei nu sunt în stare să definească ce este un trader și ce este un furnizor. Sunt licențe separate, numai că foarte mult din activitatea de trading este făcută de furnizori care au licență pentru ambele, deci sunt curioasă cum se vor uita ei la activitatea unui mare furnizor și vor spune 'bucata asta ține de trading, bucata asta ține de activitatea generală a unui furnizor'.

Ei nu sunt in stare sa facă o simplă analiză de piață, dar să poată depista din toate tranzacțiile care sunt cele speculative și care sunt cele dintr-un portofoliu de livrat pentru consumatorul final. Deci, mi se pare o sofisticare a capacității administrative de care noi clar nu suntem în stare.

3. Asta exclude varianta supraimpozitării?

Otilia Nuțu: Cred că va fi așa: dacă scriu în lege chestia asta, vor constata că în bursă sunt doar 10 jucători, sau, oricum, puțini jucători care sunt doar traderi.

Și ei reprezintă foarte puțin, relativ, din piață, doar că activitatea de trader este făcută de mulți alții care au și parte de furnizare și atunci nu vor putea aplica legea pentru că nu vor putea separa care e partea de trading la cei care sunt și traderi și furnizori.

4. Așadar ar putea apărea reglementare fără ca ea să aibă rezultatul dorit? Sau fără să se aplice?

Otilia Nuțu: Au mai fost situații de acest gen: când au făcut impozitarea pentru regenerabili. Au dat o lege și apoi nu au fost în stare să găsească modul prin care să operaționalizeze ce au făcut în lege.

În Legea 259 din noiembrie puseseră un impozit de 80% pe veniturile suplimentare ale regenerabililor. Până în februarie, ANAF nu fusese în stare să scrie ordinul prin care să spună cum se calculează acele venituri suplimentare. Și nu s-a aplicat. Pot să scrie în lege ce vor, că nu o să poată să aplice. Asta poate fi singura concluzie.

5. Există discuții și despre revenirea la o piață reglementată. Chiar și temporar. Ce efecte ar avea acest lucru?

Otilia Nuțu: Ar însemna distrugerea lucrurilor făcute în ultimii 20 de ani. Și în ce fel ar rezolva asta problema de fond? 80% din piața de energie electrică este dominată de producători de stat, 50% din piața de gaze e dominată de Romgaz.

Deci, ar însemna să vină cineva, ANRE-ul, să se uite la structurile de costuri ale acestor companii și să spună „tu ai voie să încasezi atât: costul tău plus 5% profit", sau cât ar zice.

Și problema este că dacă reglementezi prețul Romgaz, să zicem, în primul rând îți dispar toate veniturile la buget care vin din acele impozite pe venituri suplimentare. Deci, o să ai o gaură mare la buget.

În al doilea rând, Romgaz nu va avea bani să facă investiții nici în Marea Neagră nici în zăcământul de la Caragele, deci o să ții prețurile reglementate dacă renunți la niște zeci de miliarde, venituri la bugetul statului, și ajungi la concluzia că nu se face nici în continuare vreo investiție în sectorul energiei.

Toate impozitele pe venituri suplimentare, că e vorba despre gaze, că e vorba de companiile de energie electrică la care s-a introdus acum prim noua schemă impozitarea pe venituri suplimentare, toate acele venituri vor dispărea atunci când reglementezi prețul. Și ei nu sunt în stare să își dea seama de faptul că încearcă să numere de două ori aceiași bani.

6. Există vreo variantă prin care statul să câștige ceva prin revenirea la piața reglementată?

Otilia Nuțu: Statul ia dividende din toate companiile de stat. Dacă tu îi reglementezi unuia profitul să nu mai fie atât de mare, toate dividendele tale sunt afectate, toate impozitele pe profit suplimentar sunt afectate. Și ei nu iau în calcul lucrul ăsta și nu e prima dată când fac așa.

Exact asta a fost problema și cu legea trecută și și-au dat seama acum că au această gaură în buget.

7. Dar a fost acordat un sprijin. Nu a meritat?

Otilia Nuțu: ​Noi plătim acum niște prețuri ridicole față de ce este în piață, iar problema este că nu reglementăm ca să rezolvăm lucrurile pe termen lung.

Până la urmă, prețurile astea sunt foarte mari pentru că e prea puțină energie în piață față de cât se cere. Asta este chestiunea fundamentală: toată lumea se bate pe o cantitate mică de energie. Noi ar trebui să facem politici prin care să încurajăm, rapid, investiții. Ca să crească oferta de energie.

Or, dacă te apuci și reglementezi prețurile, să supraimpozitezi etc., te asiguri, de fapt, că firmele nu vor avea bani pentru investiții ca să crească măcar în anii următori producția de energie electrică și producția de gaze.

8. La ce vă așteptați pentru următoarele luni? Pentru următoarea iarnă?

Otilia Nuțu: În primul rând ar trebui să vedem cum o scoatem la capăt cu problema actuală. Dacă statul o să se trezească că nu a luat în calcul un deficit ascuns de 3% din PIB s-ar putea să nu poată plăti banii ăștia și când ne gândim la sumele astea ne putem gândi și la falimente mari.

Și atunci ar fi o criză majoră pentru simplul motiv că furnizorii mari au luat credite de la bănci pe care nu le-ar putea acoperi. Dacă își închid activitatea de furnizare, ce se întâmplă? Asta mi se pare marea problemă în acest moment, plus faptul că, între timp, nu se fac investiții.

9. De ce nu se fac?

Otilia Nuțu: Noi avem o problemă cronică cu faptul că nu se fac investiții. Nu s-a mai investit nimic din 2016 încoace. Zăcământul acesta nou de la Black Sea Oil & Gas s-a făcut exclusiv pentru că Black Sea Oil & Gas nu intenționează să aplice legea actuală.

Se judecă cu statul român, în arbitraj internațional, ca să se aplice legea care era valabilă când au luat ei concesiunea.

Legislația pe care o avem noi de ani și ani de zile, practic blochează orice fel de investiție. Iar asta se agravează acum dacă trimiți în insolvență o parte din piață.

Nu mai zic că sunt o mulțime de lucruri ciudate. Am văzut propunere de reglementare a prețurilor venită din partea OPCOM [administrator al pieţei de energie electrică]. Dacă am ajuns în punctul acesta, când bursa vine și îți spune să reglementezi prețurile, e foarte greu de înțeles ce se întâmplă.

Apoi, din cauză că nu se fac investițiile, suntem importatori din ce în ce mai mari de energie. Cu energia importantă ce faci? Cum o reglementezi?

10. Care e cel mai rău scenariu în acest moment?

Eu nu m-aș mira ca, dacă lucrurile nu se clarifică cât de cât, producătorii să închidă pur și simplu, dacă ajung să plătească mai multe impozite decât veniturile pe care le încasează. Se poate ajunge si la situații de genul ăsta.

Ce văd este o iresponsabilitate totală: în momentul ăsta, PSD parcă nu ar fi la guvernare și se apucă să dea în PNL și invers, pentru niște legi pe care le-au făcut împreună. Nu văd o intenție de a găsi o soluție, ci o încercare de a scăpa de responsabilitate.

E și un sentiment de panică care este complet nejustificat. Întreaga Europă e panicată de ce ne facem cu gazul, dar la cum arată lucrurile în acest moment, vom avea toate depozitele de înmagazinare pline 100%. Acum sunt la aproape 80% și se mai înmagazinează până în octombrie. Uniunea Europeană recomanda cel puțin 80% până se încheie sezonul de înmagazinare, care se termină la sfârșitul lui septembrie. Și se umplu cam 0,3% în fiecare zi. Deci e bine. România e la 69%, vom depăși bine 80%.

Dar prăbușirea piețelor din cauza panicii este, din păcate, o realitate, iar la noi se adaugă analfabetismul funcțional, pentru că nu vorbim de studii sofisticate de impact, ci de realitatea simplă că nu poți să aduni de două ori aceiași bani.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG