Rusia va fi trasă la răspundere pentru crimele de război și încălcările dreptului internațional comise de forțele sale în Ucraina, a promis un oficial al Uniunii Europene, pe fondul eforturilor ucrainene și internaționale tot mai mari de a strânge dovezi pentru viitoarele anchete penale.
Într-un interviu acordat Europei Libere la sediul său din Praga, Eamon Gilmore, reprezentantul special al UE pentru drepturile omului, a sugerat de asemenea că inclusiv președintele rus Vladimir Putin ar putea fi judecat într-o zi, așa cum s-a întâmplat cu președintele sârb Slobodan Milošević după destrămarea sângeroasă și violentă a Iugoslaviei.
„Milošević nu s-a gândit niciodată că se va confrunta cu o instanță sau cu tribunalul de la Haga când a comis crime de război”, a spus Gilmore în interviul, realizat pe 10 mai.
Anchetatorii ucraineni și internaționali s-au grăbit să interogheze martorii, să documenteze presupusele crime și să adune dovezi ale presupuselor crime rusești pentru a fi folosite în orice procedură penală viitoare.
Peste 10.700 de infracțiuni au fost înregistrate de la începutul războiului de către biroul procurorului general al Ucrainei și un teanc de dosare au fost deja deschise și urmează să fie depuse la mai bine de două luni de la momentul în care Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Îți mai recomandăm Misiunea OSCE în Ucraina: Crime de război și 500.000 de civili ucraineni deportați forțat de RusiaVadim Șisimarin, un tânăr de 21 de ani, comandantul Diviziei de Tancuri Kantemirovskaia, care se află în prezent în custodia autorităților ucrainene, este de așteptat să fie primul judecat pentru că ar fi ucis un bărbat de 68 de ani, scrie The Guardian.
Se presupune că sergentul Șisimarin a luptat în regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, atunci când a ucis un civil, pe 18 februarie, în satul Ciupahivka, raionul Ohtîrca.
El este acuzat că a condus o mașină furată împreună cu alți patru soldați în timp ce încerca să fugă de luptătorii ucraineni și apoi l-a împușcat pe bărbatul neînarmat care circula pe o bicicletă în timp ce vorbea la telefon.
I s-a ordonat „să omoare un civil pentru a nu-l raporta apărătorilor ucraineni”, potrivit procurorilor.
Se crede că infracțiunea s-ar fi petrecut în apropierea casei victimei și a fost comisă folosind un AK-74. Dosarul a fost depus săptămâna aceasta la o instanță penală.
„El este aici (în Ucraina), îl avem”, a spus Venediktova, vorbind de la sediul ei puternic fortificat din Kiev.
„Procurorii și anchetatorii SBU (serviciile secrete ucrainene -n.r.) au strâns suficiente dovezi ale implicării sale în încălcarea legilor și regulilor războiului, combinată cu crima premeditată. Pentru aceste acțiuni, el riscă 10 până la 15 ani de închisoare sau închisoare pe viață.”
În alt caz, pe 24 februarie, ziua în care a fost lansată „operațiunea militară specială” a lui Vladimir Putin, doi soldați ruși care foloseau un lansator de rachete multiple de 122 mm montat pe un camion sovietic au bombardat case și clădiri civile din satul Kozacha Lopan, din districtul Harkov.
De asemenea, ar fi lovit o „instituție de învățământ” din orașul Dergaci, din Belgorod, Rusia.
Soldații au trecut ulterior granița cu Ucraina și au continuat să bombardeze ținte din regiunea Harkov, după care au fost luați prizonieri de forțele ucrainene.
Dosarul lor, care stabilește acuzațiile de încălcare a legii și regulilor de război, a fost depus la o instanță penală din Ucraina, dar numele și imaginile lor nu au fost date publicității.
Într-un ultim caz care va deveni, probabil, un proces în lipsă, un soldat pe nume Mihail Romanov, care are un tatuaj mare cu un urs pe piept, este acuzat că a spart o casă în martie într-un sat din regiunea Brovarskî, că a ucis un bărbat iar apoi i-a violat în mod repetat soția în timp ce „o amenința pe ea și pe copilul ei minor cu violență și armele”.
Apoi, alt soldat a violat-o pe femeia de 33 de ani, al cărei fiu are doar patru ani.
Cazul nu a fost încă remis instanței, dar procuratura a putut furniza o fotografie de pe rețelele de socializare care a fost folosită de victimă pentru a-l identifica pe bărbatul care a atacat-o.
„Acum nu știm unde se află – poate că mai luptă, poate este în Federația Rusă, poate că este mort. Nu știm, dar vrem să-l urmărim în lipsă”, a spus Venediktova.
„Vrem să le demonstrăm acestor criminali că îi vom găsi. Și vom preveni moartea altor persoane din alte teritorii”, a adăugat ea.
Procurorul general a fost luni în Polonia pentru a se întâlni cu procurorul general al Regatului Unit, Suella Braverman, a declarat că 36 de suspecți de crime de război identificați sunt în prezent urmăriți penal.
Venediktova a spus că se teme că vor apărea multe alte crime din teritoriile aflate în estul și sudul Ucrainei ocupate în prezent de Rusia, inclusiv orașul-port devastat Mariupol.
Ea are pe birou o carcasă rusă de bombe cu dispersie care a fost găsită în Herson, un oraș din sudul Ucrainei, unde spune că au fost comise nenumărate atrocități.
„Cred că Federația Rusă a crezut că atunci când vor veni în Ucraina toată lumea va fi bucuroasă să-i vadă, dar când au înțeles că întreaga populație luptă împotriva lor, împotriva unui inamic comun, au decis să facă totul pentru a speria populația”, spune procurorul general ucrainean.
La sfârșitul lunii martie au apărut videoclipuri cu presupuse crime de război comise de soldații ucraineni împotriva prizonierilor de război ruși, inclusiv un film care părea să arate trei soldați împușcați în picioare. Venediktova a spus că biroul ei investighează și aceste cazuri.
„Nu ne vom comporta ca barbari, ci ca oameni care înțeleg statul de drept. Încă investigăm, dar după cum am înțeles, unele dintre fapte ar putea fi false. [Dar] nu există un singur caz în care am început investigații, avem mai multe”, a spus ea.
Întrebat despre informațiile conform cărora trupele ucrainene au comis posibile crime de război, Gilmore a amintit că agresorul și invadatorul este Rusia și nu Ucraina.
„Rusia este agresorul în Ucraina, să nu uităm niciodată asta. Ucraina nu a invadat Rusia. Rusia a invadat Ucraina. Așa că cred că trebuie să punem asta în perspectivă și să evităm să cădem în capcana narațiunilor alternative sau paralele care se creează”, a spus el.
Cum poate fi Rusia trasă la răspundere?
Human Rights Watch dar și alte organizații pentru apărarea drepturilor omului au acuzat trupele ruse că au comis crime de război în Bucea, la nord de Kiev, la începutul lunii martie, înainte de retragerea din zonă.
„Bombardarea unui spital este o crimă de război. Bombardarea unei școli este o crimă de război. Bombardarea unei creșe pentru copii este o crimă de război. A vizat civili. Acestea sunt crime de război”, a spus Gilmore.
„Sunt investigații în curs, în special ancheta Curții Penale Internaționale. Și trebuie să existe responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în aceste zile în Ucraina și pentru ceea ce se întâmplă din 24 februarie.”
În ciuda grabei cu care au strâns probe, anchetatorii se confruntă cu dificultăți pentru aducerea comandanților sau liderilor politici ruși în fața unui tribunal internațional.
Rusia nu este membră a Curții Penale Internaționale cu sediul la Haga și nici membru al Uniunii Europene.
A fost dată afară din Consiliul Europei la câteva zile după invadarea Ucrainei; înainte de aceasta, Moscova a ignorat în mod obișnuit deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului și chiar a adoptat amendamente constituționale care interzic efectiv respectarea instanței.
Puterea de veto a Rusiei asupra Consiliului de Securitate al ONU înseamnă că orice efort condus de ONU va fi probabil blocat.
La patru zile de la invadarea Rusiei, procurorul-șef al tribunalului de la Haga, cunoscut sub numele de CPI, a anunțat deschiderea unei anchete pentru crime de război în Ucraina, care datează din 2014, când a izbucnit pentru prima dată războiul în regiunea Donbas de est și forțele obișnuite ruse au participat la cel puțin două bătălii majore acolo.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Respingem categoric acest lucru”.
În conformitate cu regulile tratatelor CPI, Ucraina, care este membră a curții, poate cere instanței să-și asume jurisdicția asupra oricărei posibile anchete privind crimele de război.