Profilul unui radical. Ce urmări poate avea uciderea unui profesor din Franța de către un tânăr din Caucazul de Nord

Inițial, autoritățile au spus că Mogușkov era născut în Cecenia și au insistat că a comis crima chiar înainte de comemorarea morții unui alt profesor de liceu, Samuel Paty, decapitat în urmă cu trei ani de cecenul Abdullah Anzorov, lângă Paris.

Ulterior, s-a aflat că Mogușkov e născut în Ingușeția și că ministerul francez al Afacerilor Interne crede că motivul atacului ar fi conflictul dintre Palestina și Israel.

În prezent, autoritățile franceze intenționează să expulzeze câteva zeci de ruși suspectați de extremism.

RFE/RL's Caucasus.Realities* a intervievat analiști politici și reprezentanți ai diasporei cecene din Franța, ca să afle cum poate influența această crimă societatea și care ar urma să fie atitudinea autorităților față de emigranții din Caucazul de Nord.

Uniți în violență

Surse ale mai multor publicații franceze spun că Mogușkov s-a născut în Ingușeția, în 2003. S-a mutat împreună cu familia în Franța, când avea 6 ani, a mers la școala primară și la liceu, iar în timpul studiilor a făcut box.

Autoritățile franceze au încercat să deporteze familia băiatului, dar nu au reușit ca urmare a intervenției asociațiilor care se ocupă de refugiați. Așa că procesul de deportare s-a oprit, scrie Le Figaro.

Mogușkov, totuși, nu a primit niciodată cetățenia franceză - ultima lui cerere, din 2021, a fost refuzată, iar contestația a fost, de asemenea, respinsă, arată BFMTV.

În orice caz, expulzarea din Franța nu ar fi fost posibilă, întrucât, conform legii, cei care au ajuns în țară până la împlinirea vârstei de 13 ani sunt protejați de deportare.

Motivele pentru care cetățenia i-a fost refuzată sunt oficial necunoscute, dar unul dintre ele poate fi conexiunea familiei cu islamiștii radicali. Mai precis, în 2019, în urma implicării în atacul nereușit de la Palatul Elysee, poliția l-a reținut pe fratele mai mare al lui Mogușkov, scrie Le Figaro.

Informațiile strânse de autorități arătau că suporteri ai Statului Islamic plănuiau un atac asupra forțelor locale de securitate. Fratele, Mosvar, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru intenția de a comite un atac terorist. Este încarcerat și astăzi.

Cu un an mai devreme, în 2018, Mogușkov-tatăl fusese deportat din Franța pentru că intenționase să se alăture ISIS, ca luptător, în Siria. Iar vecinii familiei au vorbit cu reporterii BFMTV, cărora le-au spus că tatăl era extrem de violent cu fiii săi.

„O dată, tatăl i-a pus pe copii să se bată până când au sângerat. Copiii erau foarte mici”, spune un vecin care cunoaște familia Mogușkov de vreo zece ani.

De asemenea, spune martorul, tatăl își bătea soția pe scara blocului și, când i s-a cerut să nu mai fie violent, a răspuns că aceasta ar fi bolnavă psihic și se bate singură.

După expulzare, Mogușkov-tatăl s-a stabilit în Georgia, dar violența domestică a continuat.

Fiul, Mohammed, și-ar fi forțat mama, în 2022, după ce a bătut-o, să se roage ore în șir, pe podea, și i-a interzis să mănânce de Ramadan. Nu există, totuși, nicio confirmare oficială a poveștilor spuse de vecini.

Cunoștințele familiei spun că Mohammed Mogușkov a „devenit distant și nu a mai salutat”. El a fost inclus pe „lista S” a islamiștilor radicali - o listă a serviciilor speciale, iar telefonul lui era ascultat și ar fi fost supravegheat, scrie Le Figaro.

Profilul lui este cel „al unui radical al cărui potențial este cunoscut, dar care se decide să acționeze pe moment”, îl descrie o sursă a ziarului pe Mogușkov.

Necunoscutul care influențează

Poliția franceză crede că Mogușkov ar fi putut fi influențat și împins să atace.

După incident, cel puțin zece oameni au fost reținuți - printre ei, cei doi frați ai săi, mama, sora, unchiul și încă două persoane, cel mai probabil provenind din Belarus, cu care atacatorul a fost în contact înainte de atac.

Pe 15 octombrie, BFMTV a transmis că cei doi cetățeni din Belarus au fost eliberați.

În aceeași seară, poliția a făcut noi arestări - despre care nu se știe prea mult.

Sunt informații numai despre unul dintre cei reținuți - Maxim S, de 32 de ani, arestat și în 2022 pentru legături cu pregătirea unor atacuri teroriste. Poliția crede că el l-ar fi putut influența pe Mohammed Mogușkov, cu care a discutat la telefon.

Forțele de securitate au stabilit, de asemenea, că în seara de dinaintea atacului de la școală, Mogușkov a vorbit și cu fratele lui, Movsar, care e închis. Oricum, nici atacatorul, nici fratele lui nu vor să coopereze cu poliția și să răspundă la întrebări.

Shamil Albabov, consulul onorific al Icikeria - țară nerecunoscută de Franța - le-a spus reporterilor RFE/RL's Caucasus.Realities că se miră de faptul că serviciile de informații nu și-au dat seama care erau intențiile lui Mohammed, dacă tot îl țineau sub supraveghere.

„Presa scrie că telefonul lui Mohammed era ascultat - deci nu e clar dacă a discutat planurile atacului sau dacă, pur și simplu, nu a fost luat în serios. Unii leagă acest eveniment de uciderea profesorului Pati, dar motivul adevărat e încă neclar. Nu putem exclude nici ideea că atacatorul era instabil psihic sau bolnav”, spune Albakov.

Jurnaliștii BFMTV spun, totuși, că nu au fost observate elemente notabile, care să ducă cu gândul la un atac, în convorbirile telefonice recente ale lui Mohammed.

Legi mai aspre?

În după amiaza zilei de 13 octombrie, Mogușkov a mers la școala secundară Gambetta-Carnot din Arras - unde a studiat și el, cu câțiva ani în urmă. A atacat cu un cuțit personalul școlii, în timp ce - se pare - striga „Allahu Akbar".

Mogușkov a ucis un profesor și a rănit alte trei persoane. Una dintre ele, un profesor de sport, a fost înjunghiată în față și în spate, iar un angajat tehnic al școlii a fost rănit în piept. Starea lor, inițial gravă, e acum staționară.

Dominique Bernard, profesor de franceză în vârstă de 57 de ani, a fost ucis.

Președintele Macron a transmis condoleanțe familiei.

Frontul Național, partidul francez de dreapta, a ridicat întrebarea: cum a fost posibil ca un tânăr ale cărui rude sunt suspecte pentru pregătirea unor atacuri teroriste și a cărui cerere de azil a fost respinsă să stea atât de mult în Franța?

Deputații l-au invitat în Cameră pe ministrul de Interne, pentru întrebări în legătură cu „eșecurile potențiale ale statului din spatele atacului terorist de la Arras”.

Totuși, imediat după asta, ministrul francez al Afacerilor Interne a spus că a primit de la președinte permisiunea să expulzeze aproape 60 de oameni de pe „Lista S”, a islamiștilor radicali.

Printre ei, ceceni și alte persoane originare din zona Caucazilor. Germain Darmanin, ministrul de Interne, spune că autoritățile au deportat sistematic persoane care puteau fi „periculoase”.

Cunoscut până acum pentru declarații puternice, imamul Hassem Chalgoumi, din suburbiile Parisului, i-a cerut ministrului Darmanin să expluzeze toate persoanele care nu sunt cetățeni francezi: „Pe toți, fără milă! Să așteptăm până ne vor fi ucis jumătate din profesori? Viitorul nostru e nesigur. Trebuie să aratăm că Republica e de nezdruncinat!”.

Imamul spune că radicalii islamiști se concentrează în Franța datorită unui mediu favorabil - incluzând aici sprijinul partidelor de stânga, care câștigă puncte din controversă.

Acțiunea unei persoane, nu a unui popor

Mairbak Vachagaev, istoric cecen și gazdă a podcastului „Cronicile din Caucaz", spune pentru RFE/RL's Caucasus.Realities că reacția societății franceze la crima lui Mogușkov nu va afecta diaspora cecenă sau pe cei proveniți din Nordul Caucazului, pentru că e vorba despre acțiunea unei persoane.

În plus, spune el, acuzatul nu e personificarea poporului său.

„Unii analiști încearcă să afle dacă incidentul are legătură cu faptul că integrarea în societate e mai dificilă pentru unii cetățeni sau pentru anumite minorități religioase. Astfel de motivări ar putea fi percepute ca poziții ale statului sau ale liderilor de opunie. De fapt, e doar o încercare de a întelege dacă nu cumva greșelile sunt ale Franței și au fost făcute în anii în care acest tânăr a locuit aici, a studiat la școli de aici și a interacționat cu instituțiile statului”, spune istoricul.

Vachagaev atrage atenția asupra faptului că mulți dintre cei care au comentat evenimentul la televiziunile franceze au vorbit despre influența internetului, care devine o a doua familie pentru tineri.

„Musulmanii din Franța nu au probleme atunci când vor să-și practice religia - sunt mii de moschei în țară, iar musulmanii reprezintă 10% din populația Franței. Nu există o atitudine negativă față de ei - dar apar probleme când e vorba despre obținerea punctelor politice. Atunci se vorbește despre hijab-uri în școli - ceea ce nu are nicio semnificație pentru sistemul de educație. Dar tinerii musulmani francezi pot citi pe internet despre opresiunea fraților lor în alte țări. Reacționează la asta atacând nu opresorii, ci pe vecinii lor”, afirmă istoricul.

Și ministrul francez de Interne a vorbit despre acest lucru - el spune că există o „conexiune între ce se întâmplă în Orientul Mijlociu” și atacul de la școala din Arras. Totuși, nu a făcut publice detalii.

Vorbind despre consecințele acestui atac, Vachagaev admite că autoritățile care se ocupă de problemele refugiaților ar trebui să verifice cu mai multă atenție cererile de azil ale celor de aceeași naționalitate, pentru că orice om e influențat de ce se întâmplă în lume.

În același timp, autoritățile nu vor putea introduce noi restricții sau interdicții - acest lucru e interzis prin lege.

Diaspora a condamnat crima

Isa Daduev este reprezentant al „Ansambului cecenilor din Europa”. Spune că e puțin probabil ca evenimentul din Arras să provoace un val de xenofobie sau de respingere a întregii disapore cecene.

„Un rol important îl joacă felul în care media principale prezintă evenimentul. Întâmplări similare, în care au fost implicați oameni din anume naționalități, au fost în mai multe țări. De pildă, chiar anul acesta, mai mulți ceceni din Germania au fost atacați și răniți.

Dar s-a scris despre asta numai în presa locală, știrea nu a ajuns la nivel național și nu a fost băgată în seamă”, spune Daudev pentru RFE/RL's Caucasus.Realities.

Astfel de incidente atrag, desigur, reacții negative. Li se acordă mare atenție în mass media și se nasc discuții pe social media - deși toată lumea e conștientă de faptul că acțiunea unui individ nu poate fi generalizată la toată națiunea, spune Albakov, consulul onorific al Icikeria în Franța.

„Într-o primă fază, presa l-a numit cecen, dar, după o vreme și după rugămințile noastre, au apărut informații corecte despre locul lui de naștere. Părinții își pot înregistra fiii ca ceceni, pentru că asta le sporește șansele de protecție internațională, atâta timp cât acolo e război. Dar atât numele, cât și locul nașterii indică faptul că nu este cecen”, afirmă Albakov.

În Europa, nu se obișnuiește să se sublinieze naționalitatea presupușilor infractori, dar, în cazul acestui incident, mass-media, din anumite motive, și-a concentrat atenția asupra naționalității, deși în cele din urmă acuzatul s-a dovedit a nu fi cecen, notează șeful organizației publice „Casa europeană a păcii”, Zainap Gashaeva.

„Din anumite motive, în ceea ce privește cecenii, ca și în Rusia, ei se concentrează întotdeauna pe naționalitatea lor. Aparent, sunt anumiți factori care irită”, a spus activistul pentru drepturile omului.

Shamil Albakov mai admite că musulmanii din Franța își pot practica liber religia și nu există conflicte în legătură cu acest drept în țară. Reprezentanții diasporei au condamnat în unanimitate crima și și-au exprimat solidaritatea cu societatea franceză.

„Noi, diaspora cecenă, ne-am redescoperit aici după două războaie declanșate de Moscova în republica noastră. Și îi îndemnăm pe tineri să evite contactul atât de apropiat cu cei cărora situația noastră le este străină. Tinerii din alte comunități musulmane au o altă percepție asupra lumii, nu știu ce s-a întâmplat și se întâmplă cu poporul nostru, nu ne cunosc tradițiile și pot fi împinși către o ideologie străină”, a conchis interlocutorul.

Pe 16 octombrie 2020, profesorul de istorie Samuel Paty a fost ucis într-o suburbie a Parisului. Cu puțin timp înainte de moartea sa, Paty, în timp ce discuta despre libertatea de exprimare cu studenții, le-a arătat desenele din Charlie Hebdo cu profetul Mahomed și le-a permis studenților musulmani să iasă din clasă, dacă li se pare că desenele sunt inacceptabile.

Abdullah Anzorov, originar din Cecenia, care nu-l cunoștea pe Paty, dar văzuse mesaje video care îl criticau, a venit la facultatea în care lucra profesorul, l-a așteptat și i-a dat o lovitură fatală cu un cuțit.

Anzorov a fost împușcat mortal de forțele de ordine franceze în timpul arestării și este înmormântat în Cecenia.*

*Articol tradus de pe pagina RFE/RL's Caucasus.Realities